Alegeri parlamanetare: Prezenta la vot la alegerile parlamentare de dupa 1989 (comparatie)

Din 1989 si pana in 2012, prezenta la vot la alegerile parlamentare s-a aflat intr-o continua scadere.Cea mai scazuta prezenta la vot din istoria electorala de dupa 1989 din Romania s-a inregistrat la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008, cand la urne s-au prezentat doar 39,20% (7.238.871) dintre cetatenii inscrisi in listele electorale, potrivit analizei Agerpres.

La Camera Deputatilor au fost exprimate 6.886.794 (39,2%) de voturi, in timp ce la Senat au fost 6.888.055 (39,2%) de voturi. Numarul total de alegatori inscrisi pe listele electorale a fost de 18.464.274. In premiera, la aceste alegeri s-a renuntat la votul pe liste, reprezentantii politici ai cetatenilor fiind alesi printr-un sistem mixt, in care candidaturile si votul au fost uninominale, iar acordarea mandatelor s-a facut proportional. Alegerile parlamentare din 2008 au fost de altfel si primele de dupa 1989 care nu s-au desfasurat concomitent cu alegerile prezidentiale, ca urmare a modificarilor constitutionale din 2003, potrivit carora mandatul prezidential a crescut de la patru la cinci ani. PDL a castigat trei mandate in Parlament in plus fata de Alianta PSD+PC. Mai exact, la Senat PDL a avut 51 de mandate, in timp ce Alianta PSD+PC a primit 49, pe cand la Camera Deputatilor democrat-liberalii au obtinut 115 de mandate, iar PSD+PC ￯ 114 mandate.

Cea mai mare prezenta la vot avea sa se inregistreze la primele alegeri parlamentare din Romania de dupa Revolutia din decembrie 1989. Din numarul total de 17.200.722 alegatori s-au prezentat la vot, la 20 mai 1990, 14.826.616 de alegatori (86,19%). S-au prezentat la urne 14.825.764 pentru alegerile de la Senat si 14.825.017 pentru Adunarea Deputatilor. Dintre cele 73 de partide si formatiuni politice inscrise, castigatorul detasat a fost Frontul Salvarii Nationale, cu 67,53% din mandate. Alaturi de FSN au mai intrat in parlament 27 de formatiuni la Camera Deputatilor si sapte la Senat.

La alegerile parlamentare din 27 septembrie 1992, desfasurate in acelasi timp cu primul tur al alegerilor prezidentiale, prezenta la vot s-a aflat intr-o usoara scadere fata de cea din 1990. Astfel, din totalul de 16.380.663 de alegatori inregistrati s-au exprimat 12.496.430 de alegatori (76,29%). In urma alegerilor din 1992, doar opt formatiuni politice au fost reprezentate in forul legislativ. Numarul locurilor in parlament a scazut fata de cel din 1990, ajungand la 484, de la 515. La Senat, din cele 143 de mandate, Frontul Democrat al Salvarii Nationale a obtinut 49 si a intrunit 28,29% din totalul voturilor valabil exprimate, fiind urmat de Conventia Democrata Romana, cu 34 de mandate si 20,16%. In Camera Deputatilor cele mai multe mandate din cele 328 au revenit tot FDSN, 117, care a obtinut 27,71% din totalul voturilor valabil exprimate.

La alegerile parlamentare din 3 noiembrie 1996, desfasurate in acelasi timp cu alegerile prezidentiale, s-a inregistrat o prezenta la vot de 76,01% (13.088.388 de alegatori). Din cele aproximativ 50 de forte politice care au inceput cursa electorala, in Parlament au intrat doar sase. In Senat, CDR si-a adjudecat 53 de mandate (30,70% din totalul voturilor valabil exprimate), urmata de PDSR, cu 41 de mandate (23,08%). La Camera Deputatilor, din totalul mandatelor, 122 au revenit CDR (30,17% din totalul voturilor valabil exprimate), urmatorul clasat fiind PDSR – 91 (21,52%).

La alegerile parlamentare din 26 noiembrie 2000, dintre cei 17.699.727 de alegatori inregistrati, s-au prezentat la urne 11.559.458 (65,31%). Daca pentru scrutinele din 1992 si 1996 a existat pragul electoral de minim 3%, incepand cu alegerile din 26 noiembrie 2000, a fost impus pragul de 5% pentru partide si 8% pentru coalitii. Polul Social Democrat din Romania a obtinut 36,61% din voturi la Camera Deputatilor si 37,09% la Senat. PRM a obtinut cel mai bun scor din istoria sa, clasandu-se pe locul doi cu 19,48% la Camera si 21,01% la Senat.

La alegerile din 28 noiembrie 2004, cand cele doua tipuri de alegeri s-au desfasurat in acelasi timp, s-au prezentat la vot 58,51% de cetateni in primul tur si 55,21% in turul doi, din totalul de 18.449.676 de alegatori inscrisi pe liste. Alegerile s-au desfasurat intr-un cadru legal nou, marcat si de revizuirea, in 2003, a Constitutiei. A fost ultima oara cand alegerile parlamentare s-au desfasurat simultan cu cele prezidentiale. Numarul parlamentarilor din legislatura 2004-2008, de 332 deputati (314 alesi si 18 desemnati de organizatiile minoritatilor nationale, altele decat cea maghiara) si 137 senatori, a fost redus cu 16 fata de anul 2000, din cauza scaderii populatiei tarii. Din cele 52 de formatiuni politice, partide, aliante si organizatii ale minoritatilor nationale care au depus liste electorale, au intrat in parlament doar sase forte politice, reprezentate de Uniunea Nationala PSD+PUR, Alianta D.A. PNL-PD, PRM, UDMR, alaturi de organizatii ale minoritatilor nationale, altele decat cea maghiara.

Alegerile legislative din 2012 au avut loc pe 9 decembrie 2012, iar prezenta la vot a fost de 41,76% (18.423.066 alegatori), Uniunea Social-Liberala fiind alianta care a castigat cele mai multe locuri de deputati si senatori. Alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012 s-au desfasurat dupa acelasi sistem electoral ca alegerile din 30 noiembrie 2008, ce au avut loc in premiera printr-un sistem mixt, in care candidaturile si votul au fost uninominale, iar acordarea mandatelor s-a facut proportional. Pana la alegerile din 30 noiembrie 2008, scrutinurile parlamentare din Romania s-au desfasurat pe sistem proportional de lista. Numarul total al parlamentarilor alesi la alegerile din 9 decembrie 2012 a fost de 588, fata de 471, cati au fost in legislatura 2008-2012. USL a obtinut cele mai multe voturi, la Camera Deputatilor inregistrand un scor de 58,63%. USL a fost urmata la mare distanta de ARD, care a obtinut 16,50%, PP-DD – 13,99% si UDMR – 5,13%. In ceea ce priveste Senatul, USL a obtinut cel mai mare scor, de 60,10%, urmata de ARD – 16,70% , PP-DD – 14,65%, UDMR – 5,23%.