Alegerile parlamentare: mic indreptar geografic

Această postare este însumarea mai multor analize din ultimele două săptămâni care au luat în calcul forţa organizaţiilor locale ale USL, ARD şi PPDD.

Cele 43 de circumscripţii pot fi împărţite astfel:

Fiefuri USL (15 circumscripţii, 176 de colegii): Bucureşti, Argeş, Caraş Severin, Constanţa, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Olt, Teleorman, Vâlcea, Vaslui, Vrancea.

În cât mai multe din aceste judeţe USL doreşte să realizeze “chinta perfectă”: toţi candidaţii câştigă cu peste 50%+1 din voturi. În majoritatea acestor judeţe USL poate de altfel să atingă acest obiectiv.

Notă specială: în Giurgiu, Caraş Severin şi Olt, PPDD are şansa de a obţine mai multe voturi decât ARD.

“USL în prim-plan” (7 circumscripţii, 72 de colegii): Bacău, Brăila, Botoşani, Buzău, Călăraşi, Dolj, Maramureş.

Cel mai probabil în aceste judeţe USL va ocupa locul unu fără să câştige prea multe mandate cu 50%+1 din voturi. Evident, prioritatea organizaţiilor locale ale USL este să aducă aceste judeţe în categoria “fiefurilor”. Aproape fără excepţie ARD este slab sau demoralizat în aceste zone, având totuşi capacitatea de a furniza mici surprize.

Notă specială: în Brăila şi Gorj PPDD are şansa de a obţine mai multe voturi decât ARD.

“ARD în prim-plan” (9 circumscripţii, 96 de colegii): Bistriţa, Braşov, Cluj, Dâmboviţa, Hunedoara, Mehedinţi, Prahova, Tulcea, Suceava.

Este probabil ca ARD să depăşească USL în aceste judeţe. Nu este exclus ca o mobilizare bună a USL sau, dimpotrivă, o performanţă slabă a organizaţiilor locale ARD să schimbe situaţia, aducând procente preţioase USL.

Fiefuri ARD (3 circumscripţii, 29 de colegii): Alba, Arad, Neamţ.

Judeţe în care forţa PDL este considerabilă. Majoritatea candidaţilor ARD din aceste judeţe vor avea un drum uşor spre parlament.

Notă specială: în Neamţ PPDD poate avea o performanţă electorală deosebit de bună.

“Frontul transilvănean” (6 circumscripţii, 60 de colegii): Bihor, Mureş, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Timiş. Situaţii complicate şi interesante în toate aceste judeţe:

– În majoritatea acestora avem etnici maghiari care, votând UDMR, reduc procentele USL şi ARD.

– Democrat-liberalii au suferit surprize neplăcute în aceste judeţe la locale.

– Prezenţa la referendum a fost sub media naţională.

Este posibil ca rezultanta să fie absenteism masiv sau, dimpotrivă, o revenire a electoratului la PDL/ARD. O deplasare a acestora spre USL pare puţin probabilă, iar o creştere a PPDD aproape imposibilă.

Fiefuri UDMR (2 circumscripţii, 13 colegii): Harghita, Covasna.

Partidele non-UDMR care se adresau etnicilor maghiari au suferit o înfrângere semnificativă la locale, după cum poţi citi aici. În 2008, din aceste judeţe, două mandate au revenit … PSD.

Diaspora (o circumscripţie, 6 colegii): Un pic peste 1% din numărul total de parlamentari. O scădere dramatică a voturilor pentru PDL în diaspora, de la 46% în urmă cu patru ani la 26% acum, ar reduce numărul de parlamentari ai PDL/ARD cu… unu.

Două observaţii generale dar foarte importante:

1. Un colegiu nu înseamnă un mandat. Dacă într-un judeţ cu 10 colegii USL câştigă în fiecare cu 51% din voturi, iar ARD obţine 40%, atunci USL obţine 10 mandate iar ARD 4. Din cele zece colegii vor proveni în total … 14 mandate.

Mizele USL şi respectiv ARD sunt ca cele 176 respectiv 29 de colegii din fiefuri să fie “stoarse” la maxim. A obţine peste 50% nu e îndeajuns. Să reluăm exemplul de mai sus, dar să ne imaginăm că USL obţine 80% din voturi în fiecare colegiu, iar ARD 20%. Din nou USL obţine 10 mandate, dar ARD obţine doar două (20% din 10 = 2). Din judeţ provin acum 12 mandate.

… astfel:

Cazul 1: USL 51% din voturi, 71% din mandatele din judeţ (adică 10 din 14).

Cazul 2: USL 80% din voturi, 83% din mandatele din judeţ (adică 10 din 12).

Nu pare să fie o foarte mare diferenţă. O diferenţă mare la procente nu aduce o creştere gigantică în ponderea mandatelor USL din judeţ. Dar hai să ne uităm la ce s-a întâmplat cu ARD:

Cazul 1: ARD 40% din voturi, 28% din mandatele din judeţ (adică 4 din 14).

Cazul 2: ARD 20% din voturi, 16% din mandatele din judeţ (adică 2 din 12).

Ponderea mandatelor ARD (ca şi numărul lor, de altfel) s-a redus la jumătate. Principalul efect al dominaţiei cvasi-totale într-un fief nu este obţinerea de mandate adiţionale (mai mult de nr. de colegii din judeţ nu ai cum să iei) ci reducerea numărului de mandate care s-ar aloca celorlalte forţe politice. România însă este mai omogenă decât s-ar crede: USL nu va depăşi 65% din voturi în prea multe judeţe din ţară, sau poate chiar în niciunul.

Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro