Alina Mungiu-Pippidi, inclusă în clasamentul Top 2% Scientists, în domeniul Științe politice și administrație publică

Politologul Alina Mungiu-Pippidi, președinta Societății Academice din România (SAR), profesor la Universitatea LUISS Guido Carli din Roma și director al Centrului European de Cercetare pentru Anticorupție și Construirea Statului (ERCAS), a fost inclusă în baza internațională Stanford-Elsevier Top 2% Scientists, în domeniul Științe politice și administrație publică, informează Societatea Academică Română.

„Includerea în Stanford–Elsevier Top 2% Scientists reprezintă o recunoaștere a impactului cercetării academice, evaluat prin indicatori bibliometrici internaționali. Baza de date este realizată de cercetători coordonați de John P. A. Ioannidis, de la Universitatea Stanford, pe baza informațiilor furnizate de Scopus, platforma bibliografică a Elsevier”, precizează SAR.

Alina Mungiu-Pippidi a fost inclusă în actualizarea pe 2026, publicată pe 2026, în baza numărului de citări ale lucrărilor științifice, indicele Hirsch (h-index), contribuția individuală a autorilor și alți indicatori ai impactului academic.

Ea a fost inclusă domeniul Științe Sociale, subdomeniul Științe Politice și Administrație Publică, fiind totodată asociată și subdomeniului Relații Internționale, potrivit profilului publicat de TOPSCINET.

De asemenea, Alina Mungiu-Pippidi a fost inclusă și în The Notable People Project, o arhivă biografică internațională care prezintă informații despre personalități ale căror realizări, idei și contribuții au avut un impact pozitiv asupra societății.

„Profilul dedicat Alinei Mungiu-Pippidi evidențiază contribuțiile sale la dezvoltarea studiului empiric al corupției, analizată ca problemă sistemică de guvernare, precum și rolul cercetătoarei în transformarea rezultatelor academice în instrumente concrete de evaluare a integrității publice și în inițiative civice”, transmite Societatea Academică Română.

SAR menționează că cercetările lui Mungiu-Pippidi au contribuit la crearea unor mecanisme de evaluare a integrității publice, precum Index of Public Integrity, precum și la proiecte europene legate de eficiența combaterii corupției, transparența în administrație și responsabilitatea instituțiilor publice.

„Printre lucrările sale de referință se numără The Quest for Good Governance: How Societies Develop Control of Corruption (Cambridge University Press, 2015), care explică de ce unele societăți reușesc să limiteze corupția și să transforme integritatea într-o normă, precum și Europe’s Burden: Promoting Good Governance across Borders (Cambridge University Press, 2020), despre provocările promovării bunei guvernări și ale combaterii corupției la nivel internațional”, se mai spune în comunicatul SAR.