All-inclusive in Cuba: bordelul planetei, biblioteci interzise si Hundimiento

In drum spre casa lui Roberto Miranda Hernandez din Havana Vieja, centrul vechi al orasului, ne impiedicam de cozi la alimente, ca in Romania anilor ’80: oameni insirati cu cartele in maini, asteptand ratia de pui, zahar sau orez. Cu o leafa de 18 pesos convertibles pe luna, adica tot atatia dolari, cubanezii n-ar putea trai fara cartele. In magazinele cu alimente din import, preturile in pesos convertibles se apropie de cele din Europa. Dar lefurile de mizerie ale cubanezilor se platesc in pesos national, inutilizabili in supermarketuri. Marfurile de import sunt pentru turismul de apartheid, pentru nomenclatura si descurcareti. Ca in shop-urile ceausiste, pentru cine isi aminteste.

In apartamentul lui Roberto Miranda Hernandez, un bibliotecar independent din Havana, gasim cativa cubanezi din provincie. Incercasera zadarnic sa ajunga de Hundimiento, in Capitala. Securitatea i-a oprit si de 4 iulie sa mearga la consulatul american, unde fusesera invitati de ziua nationala. De fiecare data i-a intors din drum. Au ajuns in casa lui Roberto Miranda Fernandez cand nu mai era nevoie de ei in Havana.

Roberto ne anunta sec: “Daca ati fi venit ieri, cand securitatea ne-a supravegheat casa toata ziua, azi ati fi fost expulzati”. Avem pur si simplu noroc, caci despre ziua blestemata aflasem abia in casa bibliotecarului. Regula stiuta de toata lumea, mai putin de noi: pe 13 iulie nu se viziteaza dizidenti. Biblioteca sa independenta se cheama Ellen Martinez, dupa numele unei fetite de sase luni ucisa in Hudimiento. Au cerut guvernului sa-i lase duminica sa arunce flori in mare. Nu s-a putut.

Catastrofa din 13 iulie

Roberto Miranda Hernandez Foto: Hotnews

O cumplita trauma colectiva: 13 iulie 1994. Un grup de refugiati au sechestrat o nava in portul din Havana. Incercau, la fel ca mii de alti cubanezi disperati, sa evadeze de pe insula saracita crunt. Comunismul se prabusise in Europa de Est, iar fosta URSS suspendase ajutoarele catre Cuba.

Autoritatile au scufundat nava, omorand 74 de cubanezi, din care 14 copii. De atunci, pe 13 iulie se comemoreaza Hundimiento (scufundarea). Dupa Hundimiento, zeci de mii de cubanezi s-au aruncat in valuri intr-un fel de exercitiu de sinucidere in masa. Au murit cu miile, lasand mostenire Cubei un cosmar: familii intregi, cu copiii lor, plutind cu fata in jos, leganati de valurile unui vis neimplinit.

Pe cubanezi ii despart 140 de km de Florida, de libertate si visul american. Fug pe mare cu orice, fug de cozi, de saracia cumplita, de socialism si de revolutia continua, fug pe plute sau ambarcatiuni rudimentare, riscand sa piara in ocean. Fasia de apa dintre Florida si Cuba inghite zilnic familii intregi, masa de seara pentru rechini.

Cum sa legi o fractie de Revolutie

Roberto Miranda Hernandez pare un fel de mecca al dizidentilor, un dispecer al fondurilor trimise de cubanezii din exil sau de diverse organizatii internationale. Tine contabilitati stricte cu cate lame de ras, calculatoare, medicamente si alte ajutoare primeste, face inventare fotografice si se plange mereu ca fostele tari comuniste au uitat ce inseamna suferinta.

Fost profesor de matematica, l-au dat afara din invatamant in urma cu 13 ani. “Trebuia sa promovez toata clasa pentru ca altfel creez probleme revolutiei. Imi cereau sa fac legatura intre o fractie si revolutie. Imposibil. Cum sa legi o ecuatie de gradul doi cu Revolutia?”, povesteste Roberto Miranda Hernandez (62). Face parte din lotul celor 75, arestati in martie 2005. Arestarile in forta de acum trei ani au ramas in istorie ca Primavara Neagra. L-au condamnat la 20 de ani, dar crede ca l-au eliberat dupa un an de teama ca va muri in inchisoare. Facuse deja un infarct.

Librariile interzise

Biblioteca privata Foto: Hotnews

Organizatia sa, Colegiul Pedagogilor Independenti din Cuba, numara vreo 400 de membri, majoritatea profesori dati afara din invatamant, care tin peste 60 de biblioteci private. Ca intr-o tembela joaca sisifica, Securitatea le distruge, iar dizidentii le refac. Insa si grupurile de dizidenti sunt infiltrate cu turnatori. Securitatea – Hernandez pare foarte convins de asta – ii controleaza inclusiv pe doctorii care au grija de el. Turnatoria inseamna, la fel ca in Romania comunista, o promovare rapida la serviciu, bani sau alte privilegii. De exemplu, dreptul la o masina noua.

Librariile de stat, roase de cancer intelectual. Traduceri putine, mai nimic din literatura sud-americana sau spaniola. Descoperim intr-una din librarii cateva povestiri de Garcia-Marquez si cam atat. In rest, carti de propaganda slinoasa despre Revolutie, Che si Fidel. America si Bush, inamicii numarul unu: ei au saracit Cuba, iar drepturile omului sunt, fireste, praf in ochi, instrumentul de lupta al imperialismului yankeu. In librariile din Havana, jumatate din carti vorbesc numai despre Revolutie sau glorifica marea victorie din Golful Porcilor (1961).

Printre alti profesori dati afara din invatamant, in casa lui Miranda Hernandez l-am intalnit pe Yuri (25), exmatriculat din Universitate in urma cu doi ani. Ceruse, in numele organizatiei sale, autonomie universitara si alte libertati civile. Fara mari perspective si fara un loc de munca, Yuri viseaza cu ochii deschisi: “Oamenii au curaj, dar nu au informatii. Vrem sa pregatim un leadership nou care sa traga Cuba spre democratie”.

• Zi de liniste si pace. Azi nu servim dizidenti, doar mici povesti cubaneze. Fostul bordel american de dinainte de Revolutie, cum era cunoscuta Cuba pe vremea dictaturii lui Fugencio Batista, a ramas tot bordel. Malecon, faleza iubirii contra cost. In ghiduri ii zice digul indragostitilor. La tot pasul, mulatre focoase ofera companie pentru cateva zeci de pesos convertibles sau te invita la petreceri private, un alt mod de a vinde sex. Turismul sexual e ca socialismul lui Castro: pentru toata lumea si intr-o revolutie continua.

• Havane la 448 dolari cutia Foto: Hotnews

  Doua produse de mare succes in industria turismului de apartheid: sexul ieftin si havanele Cohiba sau Monte Cristo. Sfat util: cumparati havane furate din fabricile statului, cele foarte ieftine sunt contrafacute (banana leaf). Luate din magazin, havanele de calitate costa enorm, asa ca ne scoatem cu tutun furat, de zece ori mai ieftin: 40$ cutia cu 25 de  Cohiba Esplendidos, in loc de 440 $!

• Casele coloniale din Havana Vieja – Plaza de la Catedral, Castillo de la Real Fuerza, resedintele superbe din Vedado sau Miranmar – arata ca Havana si-a ratat destinul. Niste aventurieri au decis altfel acum o jumatate de secol. 
• Acest cuplu propagandistic morbid, Che si Fidel, si tipetele lor revolutionare mazgalite pe toate gardurile sunt de un cinism desavarsit. In jurul lor, totul se prabuseste printre indemnuri la lupta socialista, unitate, patriotism si revolutie continua.
• Servicii de stat supradimensionate in turismul de apartheid. Prea multi angajati in fiecare restaurant sau muzeu. Un paznic la doua tablouri,  un chelner la doua mese, usieri care atata fac, iti deschid usa, si totul se misca incredibil de greu. 
• Timpul trece fara convulsii. Oamenii joaca sah sau domino in fiecare seara in centrul Havanei, pe trotuar, sau baltesc ore in sir la telenovele, cu usile deschise. In bezna revolutiei continue, timpul acestor oameni fara orizont curge spre nicaieri. Doar umanitatea nesfarsitelor discutii dintre cubanezii adunati seara, pe treptele din fata caselor, lasa un gust de fericire amara. 

• Autostopul, sport national. Transportul public e la pamant, autobuze daramate. Ca orice regim totalitar, nici Cuba n-are de ce sa incurajeze mobilitatea in interiorul insulei. Circulatia inseamna informatie si lipsa de control. E bun orice are roti. Va amintiti carucioarele cu rulmenti uzati?

Capra-taxi in centrul Havanei Foto: Hotnews

Bani si dizidenta

Damas de Blanco

Fiul lui Diosaldo Gonzales Marrero Foto: Hotnews

Hotelul Groazei

Carnaval in Manicaragua. Pofta buna Foto: Hotnews

turismul de apartheid

Patria o Muerte!
(Havana, Collon. Luni, marti, miercuri, joi  14 – 17 iulie)

Nota: HotNews.ro publica o serie de articole despre Cuba. Documentarea a fost realizata prin intermediul proiectului „Intarirea solidaritatii europene dintre Europa Centrala si de Est si Cuba”, derulat de catre Asociatia Pro Democratia