Patru comune
Școli din patru comune din județul Suceava și-au suspendat cursurile până la ora 10, din cauza unei drone militare, probabil rusească, care a intrat în România și a explodat după ce s-a lovit de niște copaci.
Nu este deloc primul incident cu drone, nici măcar cel mai grav, dar, ca să nu ne ferim de cuvinte, vedem cum vieților oamenilor din această țară sunt din ce în ce mai tulburate, în diferite forme, de ceea ce se petrece pe frontul din Ucraina.
Tot mai multe avertismente privind acțiunile Rusiei
Dar nu ar trebui să ne mire deloc ceea ce se întâmplă. Numai în luna septembrie, am avut următoarele avertismente despre intențiile Rusiei în această parte a Europei:
Pe 1 septembrie, Germania a acuzat oficial Rusia de tentativa de sabotaj cu o dronă încărcată cu explozibil la aeroportul din Leipzig. A doua zi, secretarul general al NATO, Mark Rutte a menționat explicit Rusia, care a devenit „tot mai imprudentă” și a vorbit despre drone și rachete care intră în spațiul aerian al NATO.
Pe 14 septembrie, Rutte a revenit asupra subiectului și a vorbit despre riscul extinderii conflictului din Ucraina.
Pe 17 septembrie, premierul polonez Donald Tusk a ținut un discurs în parlamentul țării sale, despre scenariul foarte probabil ca, în următoarele luni, drone sau rachete ale Rusiei să lovească teritoriul statelor NATO, cu scopul de a submina unitatea alianței și a pune sub semnul întrebării aplicabilitatea articolului 5.
Pe 21 septembrie, publicația britanică The Guardian citează mai mulți șefi de servicii secrete europene care vorbesc despre posibilitatea unui atac al Rusiei, în câteva luni, sub forma „unei incursiuni limitate, a unor provocări sub steag fals sau a unei campanii masive de influență”. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a calificat aceste avertismente drept „solide și bine documentate” și a convocat lideri politici la Paris.
Pe 24 septembrie, El Mundo din Spania publică un avertisment al CIA despre o posibilă operațiune rusă în sudul Europei care ar presupune lansarea unor drone de pe nave comerciale care ar testa sistemele de apărare antiaeriene ale unor țări precum Spania, Franța sau Italia. Atacul ar viza și influențarea percepției publice asupra războiului în aceste țări care au alegeri anul viitor.
Și ce se întâmplă în România?
Nu știu în ce categorie s-ar putea încadra drona care a perturbat școala în județul Suceava. Eu mă întreb însă cu totul altceva: cât de pregătită psihologic este populația României pentru astfel de „situații”?
După cum vedeți, evit să-i spun „război”, ca să fiu în ton cu politicienii români care fug de acest cuvânt în comunicarea publică, cât pot de mult .
E adevărat că nu știm exact ce caută dronele rusești în spațiul aerian românesc, dar putem fi siguri de altceva.
Exemplul polonez
În majoritatea țărilor occidentale dezbaterea nu mai este despre „ar trebui sau nu să vorbim despre război” pentru că politicienii și societatea au decis deja: da, trebuie să vorbim. În aceste țări s-a mers chiar mai departe și s-a trecut la instituționalizarea mecanismelor de răspuns. Să dăm câteva exemple:
Oficiul Federal pentru Protecție Civilă din Germania a publicat recent un ghid pentru populație care, după cum a observat presa germană, a eliminat complet precizarea că „războiul este un scenariu puțin probabil”.
Este o schimbare radicală față de precedentele ediții. În plus, Guvernul federal din Germania derulează un amplu program, de 10 miliarde de euro, pentru consolidarea apărării civile.
Dar exemplu cel mai bun este, de departe, cel polonez. În această țară, există un program de pregătire militară voluntară pentru civili, la care anul trecut au participat 100.000 de oameni. Programul presupune un curs de bază de 16 ore în care cursanții sunt învățați să folosească armele sau proceduri de evacuare sau cursuri mai avansate, de 40 de ore, care includ și lecții de operare de drone. Ținta declarată pentru 2026 este de peste 400.000 de participanți.
După aceea, la începutul acestui an, guvernul polonez a trimis 17 milioane de broșuri familiilor din toată țara, cu un ghid de reacție în caz de necesitate: unde găsești primul adăpost, ce trebuie să faci la un conflict armat și așa mai departe.
Tot în Polonia, din 2026 legea obligă dezvoltatorii imobiliari să includă adăposturi antiaeriene în majoritatea clădirilor rezidențiale. În paralel, autoritățile au lansat și o aplicație pentru localizarea celui mai apropiat adăpost.
Generalul român care a avertizat, contrazis public și criticat
Ce se poate observa din aceste exemple, este că subiectul „război” nu mai este deloc unul sensibil. Este deja acceptat de societate, ca un lucru care se poate întâmpla. Și e bine să te pregătești pentru această eventualitate.
România se află exact la polul opus, din acest punct de vedere: politicienii se tem, în general, să vorbească despre război, la modul serios și responsabil.
Sigur, că există și excepții care vin, de regulă, din lumea militară. În 2024, șeful Statului Major al Apărării Gheorghiță Vlad a spus în mod tranșant că „populația ar trebui să se îngrijoreze” și că România nu este pregătită pentru o eventuală extindere a războiului din Ucraina.
Știți ce s-a întâmplat? Generalul a fost contrazis în mod public, atât de premierul de atunci, Marcel Ciolacu, cât și de președintele Iohannis. „România nu a fost niciodată mai sigură ca astăzi”, i-a răspuns Ciolacu. Probabil și din acest motiv, generalul a preferat să se abțină ulterior de la astfel de declarații.
L-am mai văzut zilele trecute la interviurile Libertatea pe generalul în rezervă Adrian Ciolponea, fost reprezentant în Europa al Comandamentului Aliat pentru Transformarea NATO.
100 de drone lângă spațiul aerian românesc în 96 de ore, dar niciun risc crescut
Militarul a menționat inclusiv posibilitatea ocupării de către Rusia a unui teritoriu dintr-o țară NATO, pentru un schimb strategic cu SUA. „Vorbim de baltici, Polonia sau chiar România”, a mai spus generalul. Declarațiile fostului oficial NATO mi-au dat fiori, dar sincer, cred că au trecut neobservate în criza politică fără sfârșit din România.
Exemplele de mai sus sunt doar niște excepții. Chiar și pentru Ministerul Apărării Naționale, unde nimeni nu vede o contradicție în emiterea unui comunicat care spune că „nu există indicii privind o creștere a nivelului de risc pentru populație”, în aceeași zi în care ministrul declară că „peste 100 de drone au fost detectate lângă spațiul aerian românesc în ultimele 96 de ore”.
Realitatea de pe TikTok
Pe TikTok însă lucrurile stau complet diferit. Acolo se vorbește despre riscul războiului, dar, desigur, într-un mod mult mai convenabil Rusiei. De pe TikTok afli mai degrabă că Uniunea Europeană se pregătește să-l atace pe Putin. Nu invers.
Se mai vorbește uneori de război și la Gândul, unde Ion Cristoiu este convins că dronele care tot cad în România sunt mai degrabă inventate de presă, ca să pregătească psihologic populația pentru trimiterea de trupe în Ucraina.
Așa se întâmplă de obicei: spațiul informațional urăște vidul. Când lipsesc informațiile responsabile, cineva vine și-l umple cu altfel de „informații”. Sau, ca să nu ne ascundem după cuvine: cu conspirații.
Jurnalistul Gabriel Bejan trimite în fiecare marți newsletterul „Rațiunea, înapoi!”. Dacă vreți să aflați contextul din spatele știrilor, vă puteți abona aici:
