„Am fost plătitor de taxe, dar am fost și victima statului. Știu foarte bine cum e văzut statul de către antreprenori”, spune un viitor secretar de stat de la Economie

Statul român e o frână, în niciun caz nu este un partener, afirmă Viorel Băltărețu, viitor secretar de stat la Ministerul Economiei. Antreprenor cu peste 25 de ani de experiență, el spune că a construit mai multe companii, dintre care cea mai importantă în zona producției de mobilier, iar din această calitate a fost client al statului român: „Am fost plătitor de taxe și la un moment dat am fost și victimă. Știu foarte bine cum se vede statul din perspectiva unui antreprenor”.

El a făcut aceste declarații marți, la conferința NewMoney.Talks – „Barometrul antreprenorilor care construiesc România și Republica Moldova”.

„Iau cu mare seriozitate responsabilitatea pe care urmează să o primesc în zilele următoare de a fi secretar de stat la Ministerul Economiei și cred că e foarte important să duc viziunea mea despre ceea ce se întâmplă în economia reală și să o spun foarte clar acolo: Statul român e o frână, în niciun caz nu este un partener și cred că ar trebui să schimbăm percepția asta”, a spus antreprenorul.

Acesta a pomenit câteva din frânele pe care statul le pune în calea mediului privat: instabilitatea legislativă, cea fiscală, birocrația și una care ține de respectul statului pentru antreprenori.

„În momentul în care statul român a semnat un contract cu o companie, ar trebui să se țină de cuvânt. Pentru că în zona privată, dacă nu facem treaba asta, există niște penalități, ai niște pârghii. Din păcate, contractele între stat și antreprenori, chiar dacă au acele pârghii, de multe ori nu sunt aplicate de teama de ce ți s-ar putea întâmpla în relația cu autoritățile”, crede Băltărețu.

Și atunci se întâmplă următoarea situație, adaugă acesta: „Tu angajezi cheltuieli, faci investiții, faci lucrări sau pregătești sau livrezi servicii către statul român și statul român la un moment dat îți spune: „N-am bani, nu plătesc!”.

În opinia antreprenorului român, ar trebui ca firmele care au de plătit taxe către stat, dar au facturi neîncasate de la autorități centrale sau locale să le poată compensa.

Băltărețu a mai dat exemplul concediilor medicale. „Cât am fost în Parlament, din 2020 în 2024, am promovat o lege de compensare a concedilor medicale plătite de angajatori, angajaților. Dar sumele pe care Statul urmează să ți le achite vin după 8, 10 sau chiar 24 de luni. Bani care ar putea fi compensați foarte simplu din taxele pe care le plătim. Din câte știu, Statul avea restanțe de un an la plata a 4 – 5 miliarde de lei, banii antreprenorilor. Eu, ca antreprenor, dacă nu plătesc în data de 25 taxele după întâi a lunii următoare mă trezesc cu conturile poprite”, a mai precizat acesta

Prezent la conferință, actualul vicepremier Tanczos Barna a admis că statul are această problemă a restanțelor.

„Una dintre cele mai mari probleme astăzi a bugetului și a ministerelor este respectarea angajamentelor contractelor semnate, pentru că ne-am lăsat luați de avântul, poate necontrolat, de a face foarte mult și de a recupera foarte mult din anii pierduți. Cel mai important lucru astăzi este să oferim o perspectivă de respectare a acestor angajamente în timp. Să putem estima cât putem să plătim anul acesta, să le spunem foarte clar antreprenorilor la ce se aștepte în 2026, 2027, 2028. Pentru că cel mai rău lucru care se poate întâmpla în cazul în care statul apare pe piață ca și contractor este ca el să nu-și respecte angajamentul”, a spus Barna.

Sunt mii de companii românești, IMM-uri, care sunt în relație directă cu UAT-urile, cu statul, în mod indirect. Și ei trebuie să știe cât să lucreze și când vor fi plătiți, a  mai adăugat vicepremierul.