Ce înseamnă criza politică pentru buzunarul românilor. Ce spun economiștii

România a intrat într-o criză politică: PSD și-a retras sprijinul pentru Ilie Bolojan, dar nici nu poate trece o moțiune de cenzură fără voturi din alte partide, iar premierul refuză să demisioneze. Bolojan rămâne susținut de USR și UDMR, care au confirmat că nu vor vota împotriva guvernului și nu își retrag miniștrii. Care vor fi efectele pentru economie și pentru populație?

La nivelul investitorilor, riscul pierderii majorității coaliției a fost mereu unul real, explică într-o discuție cu HotNews Laurian Lungu, co-fondator al think tankului Consilium Policy Advisors Group (CPAG). Agențiile de rating, de exemplu, au subliniat de fiecare dată acest risc în rapoartele lor, adaugă economistul.

Un scenariu potențial este retrogradarea României la „junk”

Laurian Lungu spune că un prim efect poate fi creșterea dobânzilor pentru împrumuturile României, iar acest cost va fi resimțit de populație:

„România intră într-o criză politică de care avea cea mai puțină nevoie în acest moment. Riscurile pentru economie pot fi semnificative. Dacă are loc un derapaj fiscal, costul împrumuturilor va crește rapid. Acest cost îl vom plăti fiecare dintre noi, fie prin dobânzi mai mari, fie prin taxe mai mari, fie printr-un consum redus datorită unei inflații mai mari și a unei decelerări economice”.

Un scenariu potențial pus pe masă de expert este și retrogradarea României în categoria țărilor nerecomandate investițiilor, cu impact direct pe dobânzi și rată de schimb. Și, posibil, și întârzierea aderării României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD).

Riscul unui eșec de atragere a banilor din PNRR

„O potențială dereglare a funcționării Guvernului poate genera un eșec și în atragerea fondurilor din PNRR. Anul 2026 este ultimul în care acestea mai pot fi accesate. Un eșec ar însemna pierderea lor, într-un moment în care aceste fonduri ar fi putut ține economia pe o creștere fragilă în acest an”, mai arată economistul român.

Decizia PSD de retragere a sprijinului premierului este un calcul politic – după cum o demonstrează rezultatul votului, subliniază economistul.

„Ea reflectă apetitul aproape inexistent al acestui partid de a face o corecție structurală pe partea de cheltuieli. România nu poate continua să genereze cheltuieli bugetare de peste 42% din PIB pentru că, pur și simplu, spațiul fiscal de creștere a taxelor – cu efect pozitiv asupra veniturilor bugetare – s-a evaporat. În orice nou context politic, din punct de vedere economic, este necesară continuarea consolidării fiscale, mai cu seamă în acest an, așa cum a fost ea agreată. Alternativele vor genera un cost mult mai ridicat pentru economie, pentru fiecare din noi”, mai spune Laurian Lungu.

Care poate fi „consecința imediată”

Dobânzile la care se împrumută România depind de încrederea pe care investitorii internaționali o au în stabilitatea politică și fiscală a țării. Iar criza politică actuală erodează direct această încredere, arată și reprezentanții Rethink România- o platformă de idei și proiecte care încearcă să conecteze mediul de afaceri, politica, societatea civilă și mediul academic.

 „În fiecare an, România se împrumută cu zeci de miliarde de lei și plătește dobânzi tot mai mari pentru datoria acumulată. O variație de un singur punct procentual la rata dobânzii adaugă României cheltuieli anuale suplimentare de 240 de milioane de euro, numai pentru dobânzi. Bani care nu mai ajung la spitale, școli sau în mentenanța infrastructurii-cheie.

Acești bani vor trebui scoși anual din bugetele viitoare sau acoperiți prin noi împrumuturi, care generează noi dobânzi”, spun reprezentanții Rethink.

România traversează în acest moment una dintre cele mai dificile conjuncturi din ultimii ani, în care fragilitatea politică internă se suprapune peste șocuri externe serioase. Riscul prăbușirii Guvernului Bolojan survine tocmai când piețele internaționale sunt tensionate de instabilitatea din Orientul Mijlociu, cu efecte directe asupra prețurilor la combustibil și, implicit, asupra inflației și costurilor de finanțare a datoriei publice, atrag atenția specialiștii citați.

„Într-un context în care România are deja un deficit structural semnificativ, acoperit prin creditare internă și externă la costuri ridicate, o criză politică ar putea semnala piețelor o întrerupere a reformelor asumate față de Comisia Europeană. Cu consecința imediată a creșterii și mai accentuate a dobânzilor la care statul se împrumută”, mai spun economiștii Rethink.

Orice guvern ar veni, este obligat să trateze serviciul datoriei ca prioritate absolută în alocarea cheltuielilor publice, consideră economiștii Rethink:

„Reformele dureroase, fie că vorbim de reducerea cheltuielilor sau de ajustări fiscale, nu mai pot fi amânate, cu atât mai mult cu cât România se îndreaptă spre 2032, când valul pensionărilor din generația decretului va comprima dramatic spațiul bugetar discreționar. Fiecare an de inacțiune înseamnă miliarde în plus plătite ca dobânzi. Bani care, într-un scenariu responsabil, ar fi putut finanța infrastructură, sănătate sau educație. Miza este capacitatea României de a-și permite un stat funcțional peste un deceniu”.