„Am luat cuvântul ca să vă conjur să nu vă lăsați manipulați de ură, invidie, frustrări”. Ana Blandiana, mesaj dur pentru Academia Română, care nu l-a acceptat membru pe Mircea Cărtărescu

Pata de pe imaginea Academiei Române, „încă una pe lângă atâtea de la 1948 încoace”, nu se va șterge, spune poeta și prozatoarea Ana Blandiana, care a protestat în Adunarea Generală a forului, după decizia de a nu-l accepta ca membru corespondent pe Mircea Cărtărescu.

Scriitorul Mircea Cărtărescu nu a primit calitatea de membru corespondent al Academiei Române, acesta fiind respins la votul din Adunarea Generală, care a avut loc duminică. Lui i-a lipsit un vot.

Ana Blandiana, care a luat parte la Adunarea Generală, spune că s-a simțit „profund umilită” că a fost nevoită să ia cuvântul pentru a protesta față de acestă decizie și vorbește despre „o revărsare de ură, de vulgaritate, de calomnie și obscurantism”.

„Am luat cuvântul să vă împiedic să nu mai așezați încă o pată pe lângă atâtea altele de după 1948 pe obrazul Academiei Române”

Redăm integral mesajul postat joi, pe Facebook, de Ana Blandiana:

„Înainte de toate trebuie să vă mărturisesc că mă simt profund umilită de faptul că sunt obligată (obligată de mine însămi, de propria mea conștiință) să iau cuvântul în adunarea generală a Academiei Române împotriva unei asemenea revărsări de ură, de vulgaritate, de calomnie și obscurantism care m-a întors în timp pe vremea revistei „Săptămâna” și revistei „România Mare”.

Ani de zile am fost atacată în același stil și cu aceeași violență și nu am răspuns niciodată pentru că mi se părea mai ușor să suport calomnia decât să mă cobor și să mă murdăresc combătând-o.

Acum însă nu este vorba de mine și oricât ar părea de ciudat nu este vorba nici de Cărtărescu. Este vorba de Academia Română, de faptul că propunerea de a fi primit în Academie unul dintre cei mai cunoscuți scriitori în viață, votat în unanimitate de secția de specialitate a putut declanșa sub această cupolă un val de însemnătăți de o asemenea violență. Primit sau nu în Academie, Cărtărescu rămâne același scriitor, dar această pată de pe imaginea Academiei, încă una pe lângă atâtea de la 1948 încoace, nu se va șterge.

Am luat cuvântul ca să mă adresez oamenilor de știință care ocupă majoritatea locurilor de sub această cupolă, savanților care nu au timp să citească romane de 1000 de pagini chiar dacă sunt traduse în multe limbi și iau mari premii internaționale așa cum nici eu nu le citesc pentru că nu le-aș înțelege operele, dar asta nu m-a împiedicat să-i votez cu inima zvâcnind de mândrie pe când le numărau în cv-uri sutele de citări internaționale. Slujim fiecare în felul nostru valoarea din care ne construim nu numai propriul destin, ci și destinul țării noastre.

Am luat cuvântul ca să vă conjur să nu vă lăsați manipulați de ură, invidie, frustrări care sunt tot atâtea urme de luptă împotriva valorii, să vă împiedic să nu mai așezați încă o pată pe lângă atâtea altele de după 1948 pe obrazul Academiei Române”.

Citește și

Profesor universitar, revoltat că Mircea Cărtărescu nu a fost admis în Academia Română: „Locuită de spiritul naționalismului extremist de rit georgist”

Cum sunt aleși membrii Academiei Române

Alegerea unui membru al Academiei Române este validată prin votul secret a cel puțin două treimi dintre membrii votanți prezenți.

Rodica Zafiu, președinte interimar al secției de Filologie a Academiei Române, a transmis că Mircea Cărtărescu fusese votat cu 9 voturi din 9 în secția de profil, dar că a pierdut la un singur vot aprobarea din Adunarea Generală.

Procedura de admitere a noilor membri este stabilită de articolul 12 din statutul Academiei Române:

• (1) Propunerile pentru membrii corespondenți, prin referate de susținere, pot fi făcute de către membrii titulari și corespondenți ai Academiei Române sau de către instituții de învățământ, de cercetare și de cultură dintre personalități din domeniile culturii și științei; propunerile se adresează secțiilor științifice de specialitate, care le discută și, după caz, le adoptă sau le resping, în condițiile cvorumului, cu majoritate de două treimi din numărul membrilor titulari și corespondenți ai secției.
• (2) Fiecare propunere trebuie însoțită de un dosar cuprinzând un curriculum vitae, un memoriu de activitate, lista de lucrări ale candidatului, 10 (zece) lucrări reprezentative și o prezentare a impactului operei științifice, literare sau artistice a celui propus.
• (3) Propunerile pentru membrii titulari se fac de către membrii titulari ai secției prin vot secret din rândul membrilor ei corespondenți, cu respectarea dispozițiilor art. 11 alin. (3) și (4).
• (4) Propunerile pentru membrii de onoare se fac de către secții.
• (5) Biroul prezidiului examinează propunerile secțiilor din punctul de vedere al îndeplinirii prevederilor prezentului statut și prezintă concluziile sale prezidiului.
• (6) Prezidiul Academiei Române examinează propunerile prezentate de secții biroului prezidiului și dă aviz, rezultat prin vot, pe care îl comunică adunării generale.
• (7) După ce propunerile au fost avizate de prezidiu, dosarele candidaților se depun cu cel puțin 25 de zile înainte la Cancelaria Academiei Române și o prezentare se afișează pe site cu cel puțin 15 zile înaintea adunării generale în a cărei ordine de zi este programată discutarea propunerilor de alegere, pentru a putea fi consultate de către membrii Academiei Române.
• (8) Propunerile de membri corespondenți și de onoare nu pot fi supuse adunării generale decât după primirea consimțământului scris al candidaților.
• (9) Adunarea generală își constituie cvorumul din jumătate plus unul dintre membrii votanți. Aceștia sunt: membri titulari pentru alegerea membrilor titulari, membri titulari și corespondenți pentru alegerea membrilor corespondenți, membri titulari, corespondenți și de onoare pentru alegerea membrilor de onoare.