Mircea Cărtărescu nu a fost admis ca membru al Academiei Române. Diferența a făcut-o un singur vot. „Am fost foarte aproape să facem un act corect”

Scriitorul Mircea Cărtărescu nu a primit calitatea de membru corespondent al Academiei Române, acesta fiind respins la votul din Adunarea Generală, care a avut loc duminică. În urmă cu o lună, secția de Filologie a forului îl propusese cu unanimitate de voturi, scrie Edupedu.

Rodica Zafiu, președinte interimar al secției de Filologie a Academiei Române, a transmis că Mircea Cărtărescu fusese votat cu 9 voturi din 9 în secția de profil, dar că a pierdut la un singur vot aprobarea din Adunarea Generală.

„Trebuia să ia 74 de voturi ca să aibă două treimi din numărul votanților și a obținut numai 73. Este o mare părere de rău pentru noi, pentru că a fost susținut cu multă căldură de secție”, a declarat Zafiu, pentru Edupedu.

În urmă cu doi ani, mai multe publicații au relatat că Mircea Cărtărescu fusese respins de Academia Română. Scriitorul chiar a reacționat la valul de reacții la această informație. „Nu a fost vreodată visul meu să devin academician. Nu mă simt nici la vârsta adecvată, nici la nivelul valoric pe care o academie națională îl presupune.”

Rodica Zafiu explică, însă, pentru sursa citată, că știrea transmisă în urmă cu doi ani a fost „greșită”. 

„El nu mai fusese votat, dar atunci tocmai prin aproximări din astea, știri imperfecte, a ieșit că n-ar fi luat decât două voturi în secție. A fost o încurcătură. El abia acum a fost votat în secție, abia acum vreo lună. Și a avut nouă voturi din nouă”.

Cercetătoarea mai susține că votul de duminică ar fi putut da ocazia Academiei Române să facă un gest corect. „Este păcat pentru că am fost foarte aproape să facem un act corect, de răsplătire a valorii, care este foarte evidentă. Dar asta se întâmplă.”

Cum devine cineva membru al Academiei Române

Procedura de admitere a noilor membri este stabilită de articolul 12 din statutul Academiei Române, după cum arată Edupedu. 

• „Art. 12. — (1) Propunerile pentru membrii corespondenți, prin referate de susținere, pot fi făcute de către membrii titulari și corespondenți ai Academiei Române sau de către instituții de învățământ, de cercetare și de cultură dintre personalități din domeniile culturii și științei; propunerile se adresează secțiilor științifice de specialitate, care le discută și, după caz, le adoptă sau le resping, în condițiile cvorumului, cu majoritate de două treimi din numărul membrilor titulari și corespondenți ai secției.
• (2) Fiecare propunere trebuie însoțită de un dosar cuprinzând un curriculum vitae, un memoriu de activitate, lista de lucrări ale candidatului, 10 (zece) lucrări reprezentative și o prezentare a impactului operei științifice, literare sau artistice a celui propus.
• (3) Propunerile pentru membrii titulari se fac de către membrii titulari ai secției prin vot secret din rândul membrilor ei corespondenți, cu respectarea dispozițiilor art. 11 alin. (3) și (4).
• (4) Propunerile pentru membrii de onoare se fac de către secții.
• (5) Biroul prezidiului examinează propunerile secțiilor din punctul de vedere al îndeplinirii prevederilor prezentului statut și prezintă concluziile sale prezidiului.
• (6) Prezidiul Academiei Române examinează propunerile prezentate de secții biroului prezidiului și dă aviz, rezultat prin vot, pe care îl comunică adunării generale.
• (7) După ce propunerile au fost avizate de prezidiu, dosarele candidaților se depun cu cel puțin 25 de zile înainte la Cancelaria Academiei Române și o prezentare se afișează pe site cu cel puțin 15 zile înaintea adunării generale în a cărei ordine de zi este programată discutarea propunerilor de alegere, pentru a putea fi consultate de către membrii Academiei Române.
• (8) Propunerile de membri corespondenți și de onoare nu pot fi supuse adunării generale decât după primirea consimțământului scris al candidaților.
• (9) Adunarea generală își constituie cvorumul din jumătate plus unul dintre membrii votanți. Aceștia sunt: membri titulari pentru alegerea membrilor titulari, membri titulari și corespondenți pentru alegerea membrilor corespondenți, membri titulari, corespondenți și de onoare pentru alegerea membrilor de onoare.
• (10) Alegerea este validată prin votul secret a cel puțin două treimi dintre membrii votanți prezenți.”