Am pierdut agricultura. Sa vedem cu ce ne alegem

In ultimele zile au tot existat semnale ca Romania nu va obtine portofoliul agriculturii in Comisie. Ce iti trebuie mai mult decat sa vezi ca Franta, sustinatorul tau deschis, se reorienteaza spre o alta tara, in acest caz Irlanda, vazand ca se prefigureaza tot mai clar ca Romania nu il va obtine. Totusi, la Bucuresti, se mergea pana acum cateva ore pe aceeasi idee: noi nu avem alta varianta decat agricultura, iar Ciolos e persoana. Acum am pierdut acest portofoliu, care nu a fost, real, niciodata al nostru. Cu ce ne vom alege?

Preocuparea mea din ultima luna si jumatate a fost comisarul european si am cautat, in tara si la Bruxelles, informatii pentru a vedea incotro bate vantul. In tara un lucru era clar: problema comisarului se afla probabil pe pozitia 10 din lista de prioritati a administratiei. Romania a zis clar ca vrea agricultura si a decis ca il vrea pe Ciolos pentru a ocupa postul de comisar. Unii spun ca asa incercam sa le fortam mana, altii ca cerem ceva foarte important, ca sa obtinem ceva mediu.

La Bruxelles, se spunea altceva. Se spuneau multe, insa ceva ce mi-a spus cineva apropiat presedintelui Comisiei mi-a atras atentia: „Romaniei i s-a zis clar ca intai presedintele vrea nume, apoi va decide portofoliul. From upstairs (adica de-acolo de sus, din biroul presedintelui Comisiei) li s-au dat foarte clar semnalele celor din administratia de la Bucuresti ca nu vor primi o directie generala, un portofoliu care sa administreze un buget atat de mare, din cauza multiplelor disfunctionalitati ale Romaniei”.

„Si s-a inteles la Bucuresti asta?”, am intrebat, sperand ca unul e discursul din tara, chiar si sub protectia anonimatului, dar totusi altul este discursul in negocierile de la Bruxelles. „Se pare ca nu, ca nimeni nu a invatat nimic din situatia precedenta”, mi s-a raspuns. „Chiar nu s-a mers pe mai multe variante de negociere, asa cum fac toate statele membre?”, am insistat. „Se pare ca nu, dar asta nu e vina noastra, e a celor de la Bucuresti”, a fost raspunsul.

O discutie deloc incurajatoare. Adevarul este ca mai ales de prin septembrie au existat o serie de informatii pe surse, surse din Comisia Europeana, potrivit carora Romania nu are nicio sansa la portofoliul agriculturii. Pe langa „bubele” pe care le-am aveam, existau un numar considerabil de tari care nu au privit cu ochi buni sustinerea atat de deschis declarata a Frantei pentru Romania. „Nu vrem ca Franta sa aiba doua portofolii in Comisie”, se spunea la Bruxelles.

Romania a crezut ca, adoptand o astfel de tactica, va obtine ceea ce isi doreste. Acum se afla in situatia de a sti ca nu e posibila indeplinirea dorintei sale, deci trebuie activata optiunea a doua. Insa exista riscul ca, in aceasta situatie, sa ne alegem cu un portofoliu de mana a doua si sa consideram ca suntem din nou prost reprezentanti in Comisia Europeana. Depinde foarte mult si de numele care vor fi puse pe lista trimisa presedintelui Barroso.

Oficialii romani au sustinut mereu ca agricultura e singura optiune – tehnica de negociere sau lipsa de viziune

Este de inteles totusi aceasta incapatanare a oficialilor romani de a considera ca pot forta negocierile in acest fel. Chiar si joi, cand deja aparusera informatiile pe surse diplomatice franceze in The Irish Times potrivit carora Franta are discutii informale cu Irlanda de vreo cateva saptamani privind sustinerea acordata pentru portofoliul agriculturii, oficialii romani inca sustineau ca nu renunta la a merge pe aceasta varianta in negocieri.

Acum ramane de vazut care este varianta a doua si cu poate fi ea maximizata. Odata cu iesirea PSD de la guvernare este clar ca numele trimise pe lista ceruta de Barroso vor fi din sfera PDL. Dintre ele, presedintele Comisiei va alege unul si apoi va decide portofoliul. La un domeniu important este evident ca nu avem nicio sansa, speranta este pentru unul mediu, iar temerea este ca vom fi din nou irelevanti. Mai trebuie avuta in vedere si ideea care se vehiculeaza pe la Bruxelles, potrivit careia Parlamentul va „tranti” in audieri 2-3 dintre membrii echipei lui Barroso, un compromis la care s-a ajuns in momentul reconfirmarii celui de-al doilea mandat pentru portughez. Eu imi imaginez ca, daca nu exista vreun Butiglione, candidati pentru a pica examenul pot fi din tarile noi, iar Romania se afla printre ele.

Intr-un interviu acordat Hotnews.ro de presedintele PE, Jerzy Buzek, acesta lasa sa se inteleaga ca Parlamentul va fi dur cu viitori comisari in audieri, ca va analiza cu atentie raspunsurile date la chestionarele specifice – cu 50-70 de intrebari – si ca spera ca discutia propriu-zisa, din comisii, de trei ore, trei ore si jumatate, sa fie extrem de interesante si bune.

Asa ca persoana trimisa acolo din partea Romaniei va trebui sa fie impecabila la partea privind politicile europene, sa fie abila si sa stie exact cum sa scape de capcanele unor intrebari ale eurodeputatilor, dar sa se arate si foarte competenta pe portofoliul pe care va fi desemnata. Ea trebuie sa fie bine conectata la institutiile de la Bruxelles, bine cunoscuta si sa fi detinut in tara o functie de cel putin ministru sau, oricum, o functie vizibila in administratie. Barroso vrea astfel de oameni in echipa sa. Si Barroso mai vrea femei in Comisie. Numarul ideal ar fi noua, se pare ca are deja in vizor cinci. Deci o femeie ar parea favorizata, mi-au spus oficialii europeni.

Sanse la alte portofolii

Theodor Stolojan a vorbit despre variante alternative agriculturii ca fiind extinderea, cercetarea si dezvoltarea regionala.

• Extinderea se pare ca nu va exista ca atare, ci se va combina cu politica de vecinatate, dar din cauza situatiei sensibile pe care o avem cu Republica Moldova – nu vorbesc despre inghetul care exista inainte de noua administratie de la Chisinau, ci de modul total defectuos in care se crede la Bruxelles ca ne-am comportat in aprilie – s-ar putea sa ne fi minimizat sansele, desi avem expertiza pe Balcanii de Vest, sau cel putin asa se considera. Insa, pana la urma, despre ce extindere mai vorbim acum? Croatia, Islanda si, daca vrea Norvegia? Mai mult, faptul ca Romania nu a recunoscut independenta Kosovo pare sa influenteze negativ aceasta aspiratie, mi-au spus surse de la Bruxelles.
• Dezvoltarea regionala este ravnita si de Ungaria, si de Bulgaria, depinde de ce oameni vor trimite. Nici chiar polonezii nu se dau la o parte. Am putea avea sanse, dar si aici sunt implicati bani, iar daca mesajul celor din Comisie a fost clar: „nu primiti ceva ce gestioneaza fonduri”, atunci si sansele pentru acest portofoliu par diminuate.
• Ramane cercetarea. Expertiza Romaniei pe acest domeniu? Va las sa o judecati singuri. Pana la urma, cercetarea este printre portofoliile considerate medii.