Amenințările dramatice ale lui Trump cu distrugerea civilizației iraniene sugerează posibile „crime de război”, spun experții. Ce înseamnă asta

Președintele SUA a declarat că forțele americane vor viza „toate” podurile și centralele electrice iraniene. Experți și foști oficiali afirmă că o astfel de acțiune încalcă dreptul internațional, un lucru de care Trump spune că nu este preocupat, scriu Associated Press și Washington Post.

Președintele Donald Trump a respins luni ideea că amenințarea sa de a bombarda „fiecare” pod și centrală electrică din Iran ar constitui o crimă de război.

El a refuzat această premisă, susținând că liderii iranieni sunt „animale” care trebuie oprite. Marți dimineață, el și-a întărit poziția.

„O întreagă civilizație va pieri în această seară, fără a mai putea fi readusă la viață vreodată”, a scris Trump pe Truth Social.

„Nu vreau să se întâmple asta, dar probabil că se va întâmpla”, a insistat el.

Declarațiile lui Trump au stârnit îngrijorare în lume și i-au alarmat pe experții juridici, pe foștii oficiali militari și pe diverși oficiali care susțin că amenințările ar putea submina obiectivele Americii în Iran, ar putea crea un risc juridic pentru conducerea militară și ar sugera intenția de a comite crime de război.

Alții au mers mai departe.

„Declarațiile lui Trump au fost expresii flagrante ale faptului că este dispus să transforme Statele Unite într-un stat paria, precum Iranul și Rusia”, au scris două foste avocate în domeniul militar, Margaret Donovan și Rachel VanLandingham, într-un articol publicat luni pe site-ul Just Security.

„Atacurile cu care amenință Trump ar putea constitui crime de război”

„Mă îngrijorează faptul că retorica bombastică a președintelui pune comandanții operaționali într-o poziție foarte dificilă”, a spus pentru Washington Post Geoffrey Corn, fost expert de top în dreptul războiului în cadrul Armatei SUA în Irak în perioada 2004-2005.

„Ei știu că nu poți pur și simplu să trasezi un cerc în jurul țării și să spui că fiecare element al rețelei electrice este acum o țintă legală”, a spus acesta.

Până în prezent, Statele Unite au lovit în mare parte ținte militare din Iran, precum depozite de muniție, unități de producție a rachetelor balistice, lansatoare mobile și nave de război.

Însă Trump a amenințat că, începând de marți, dacă Iranul nu va accepta un armistițiu, va ordona armatei să vizeze în mod clar instalații civile și să o facă fără discriminare, în loc să evalueze dacă fiecare dintre acestea reprezintă o țintă militară validă.

„Dreptul internațional umanitar protejează de atacuri obiectele indispensabile supraviețuirii civililor, așa că, dacă vor fi puse în aplicare, atacurile cu care amenință Trump ar putea constitui crime de război”, a declarat pentru cotidianul american și Harold Hongju Koh, fost consilier juridic al Departamentului de Stat în administrația Obama și actualmente profesor de drept internațional la Facultatea de Drept de la Yale.

Cum se iau deciziile atacurilor

Dreptul internațional umanitar, cunoscut și sub denumirea de dreptul războiului sau al conflictelor armate, este un ansamblu de norme care impun limite asupra modului în care țările poartă război.

Acestea au fost elaborate prin diverse tratate și acorduri începând din 1864, când a fost adoptată prima Convenție de la Geneva.

În SUA, deciziile privind țintele care trebuie lovite sunt luate în mod tradițional la nivelul comandamentului de luptă, cu avocați care oferă consultanță cu privire la validitatea unei ținte în conformitate cu dreptul conflictelor armate, a declarat pentru Washington Post Michael W. Meier, fost consilier al Armatei în materie de drept al războiului.

„Într-o administrație normală, aceste decizii sunt luate la acel nivel, nu la nivel prezidențial”, a spus el.

Dar amenințările lui Trump vin pe fondul unei relaxări generale a barierelor juridice din partea administrației de la preluarea mandatului.

Oficialii i-au demis pe cei mai înalți ofițeri juridici militari și au ocolit în repetate rânduri căile tradiționale de consultare juridică în domeniul militar.

„Administrația Trump are datoria de a-și fundamenta legal și rațional fiecare țintă în parte”

Unii analiști spun că Garda Revoluționară Islamică, principala forță militară și de informații care controlează în esență regimul iranian, este atât de profund interconectată cu economia mai largă, încât evaluarea distincției dintre țintele militare și cele civile este dificilă.

Dar evaluarea atentă a țintelor este necesară oricum.

„Indiferent cât de multe rachete a ascuns regimul în tuneluri, în transporturi de arme peste poduri sau prin aeroporturi, administrația Trump are datoria de a-și fundamenta legal și rațional fiecare țintă în parte”, a declarat Behnam Ben Taleblu, directorul principal al programului dedicat Iranului din cadrul Fundației pentru Apărarea Democrațiilor, un think tank din Washington D.C. care susține acțiunea militară împotriva Iranului.

Centralele electrice și podurile „pot fi cu siguranță ținte legale” dacă servesc unui scop militar – așa-numita infrastructură „cu utilizare duală”, a spus Todd Huntley, directorul programului de drept al securității naționale de la Universitatea Georgetown și fost avocat militar care a sprijinit operațiunile speciale.

Însă impactul asupra civililor trebuie analizat cu atenție și „nu trebuie să fie excesiv în comparație cu avantajul militar concret și direct preconizat în urma atacului”, au avertizat experții.

„Mi se pare că vorbim în mod clar de o amenințare cu o acțiune ilegală”

Un purtător de cuvânt al secretarului general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat luni că atacarea unor astfel de infrastructuri este interzisă de dreptul internațional.

„Chiar dacă o anumită infrastructură civilă ar fi considerată obiectiv militar”, a declarat Stephane Dujarric, un atac ar fi totuși interzis dacă ar risca să provoace „prejudicii colaterale excesive populației civile”.

Alți experți citați de Associated Press au lansat avertismente asemănătoare.

Rachel VanLandingham, profesoară la Facultatea de Drept Southwestern, care a lucrat pentru Forțele Aeriene ale SUA, a afirmat că este probabil ca civilii să moară dacă se întrerupe alimentarea cu energie electrică a spitalelor și a stațiilor de tratare a apei.

„Ceea ce spune Trump este: «Nu ne pasă de precizie, nu ne pasă de impactul asupra civililor, vom distruge pur și simplu toată capacitatea de producere a energiei electrice a Iranului»”, a declarat ea.

„Mi se pare că vorbim în mod clar de o amenințare cu o acțiune ilegală”, a declarat și Michael Schmitt, profesor emerit la Colegiul Naval de Război al Statelor Unite și profesor de drept internațional la Universitatea din Reading, din Marea Britanie.

„Dacă are nevoie de un avantaj, îl folosește”

Senatoarea republicană Joni Ernst din Iowa a declarat luni că Trump „în niciun caz” nu amenință cu o crimă de război atunci când afirmă că ar putea bombarda infrastructura civilă.

Infrastructura este folosită și de armată, a spus Ernst, și „este o operațiune în curs de desfășurare”.

„Dacă are nevoie de un avantaj, îl folosește”, a spus ea în timp ce prezida o scurtă sesiune a Senatului.

Însă senatorul democrat Chris Van Hollen din Maryland, prezent și el la Capitoliu pentru scurta sesiune, a spus că ar fi o „crimă de război ca la carte”.

„Dacă vizați infrastructura civilă în scopurile despre care vorbea președintele, este clar că este vorba de o crimă de război”, a spus Van Hollen.

De la Londra, unii politicieni au atras și ei atenția asupra riscurilor.

Ed Davey, liderul Partidului Liberal-Democrat, l-a îndemnat pe Keir Starmer să nu mai permită Statelor Unite să utilizeze bazele militare britanice pentru unele dintre operațiunile sale de război împotriva Iranului, pentru a împiedica Marea Britanie să devină „complice la crime de război”.

Într-o postare pe rețelele sociale, Davey a afirmat că ultima amenințare „șocantă” a lui Donald Trump la adresa Iranului face ca anularea utilizării bazelor britanice de către americani să fie și mai urgentă.

Cine l-ar trage la răspundere pe Trump

Dujarric, purtătorul de cuvânt al ONU, a declarat că chestiunea eventualelor crime de război ar trebui să fie soluționată de o instanță judecătorească.

Însă Katherine Thompson, cercetătoare în domeniul studiilor de apărare și politică externă la Institutul Cato, un think tank libertarian, a afirmat că orice răspundere ar veni, cel mai probabil, din partea Congresului, scrie Associated Press.

Ea a spus că a gândi altfel ar însemna să crezi că SUA ar permite ca președintele său să fie tras la răspundere de entități străine.

„Acesta este adevărul incomod și dificil de acceptat despre dreptul internațional: funcționează doar dacă națiunile suverane sunt dispuse să-și cedeze suveranitatea unui organism străin pentru a fi trase la răspundere”, a spus ea.

Trump însuși a dat însă dovadă în mod regulat de puțin respect față de norme precum drepturile omului sau statul de drept.

„Nu am nevoie de dreptul internațional”, a declarat el pentru New York Times în ianuarie — la 11 luni după ce administrația sa a impus sancțiuni asupra unor organisme internaționale, printre care Curtea Penală Internațională.

În cazul în care ar lua măsuri, Congresul SUA ar trebui să declare că președintele a mers prea departe. Apoi, ambele camere ar trebui să ia măsuri și să obțină suficient sprijin pentru a depăși un veto prezidențial, o perspectivă extrem de improbabilă.

Trump pare, de asemenea, să beneficieze de o imunitate juridică extinsă în temeiul hotărârii Curții Supreme în dosarul penal înainte de realegerea sa.

În plus, președintele ar putea acorda grațieri preventive înalților funcționari, dacă ar fi necesar.

„Știi ce e o crimă de război?”

SUA au evitat în mare măsură să vizeze direct infrastructura civilă de când, împreună cu Israelul, au declanșat un război împotriva Iranului pe 28 februarie.

Însă o analiză realizată de organizațiile pentru drepturile omului și publicată luna trecută a estimat că cel puțin 1.400 de civili au fost uciși până acum în atacuri din apropierea școlilor, spitalelor și a altor infrastructuri non-militare.

Săptămâna trecută, SUA au lovit podul B1 neterminat din Karaj, Iran, provocând prăbușirea parțială a acestuia, potrivit presei locale. Trump părea să se bucure de atac, postând un videoclip cu acesta pe rețelele sociale și scriind „urmează mult mai multe!”

Ca răspuns, Iranul a afirmat că SUA comit deja crime de război, chiar dacă armata iraniană vizează la rândul ei obiective civile, inclusiv hoteluri și clădiri rezidențiale, în tot Orientul Mijlociu.

Trump, în declarațiile sale de luni, a sugerat că înțelege impactul de durată al atacurilor cu care amenința.

„Vreau să le distrug infrastructura? Nu. Le va lua 100 de ani să o reconstruiască”, a spus el, adăugând că singura modalitate prin care Iranul ar putea să se reconstruiască ar fi „să utilizeze geniul Statelor Unite ale Americii”.

Ulterior, el a asigurat însă că nu este „deloc” îngrijorat de faptul că atacurile SUA ar putea constitui o crimă de război. „Știi ce e o crimă de război? Să deții o armă nucleară”, a spus el.