ANALIZA Banda unica pentru RATB amenajata la intrarea in Bucuresti pe DN1 a creat haos in trafic. Cum s-a transformat o idee buna intr-un cosmar

Primaria Capitalei a inceput la finalul saptamanii trecute amenajarea benzii unice RATB pe traseul DN1 – Bd. Kiseleff – Bd. Prezan – Calea Dorobanti. Din aceasta cauza, traficul la intrarea in Bucuresti dinspre DN 1 a fost complet dat peste cap luni dimineata, cozile incepand de la Saftica si Balotesti. Blocajul din aceasta zona a cauzat ambuteiaje in lant la aproape toate intrazile in Bucuresti din zona de Nord. Motivul blocajului? Infiintarea benzilor RATB fara o pregatire prealabila prin realizarea de linii de transport in comun pentru soferii afectati. Exemplul din aceste zile demonstreaza clar cum o masura corecta – benzile unice exista in toate capitalele europene – poate fi pur si simplu dinamitata de implementarea gresita.

Unde a gresit Primaria Capitalei?

Banda unica RATB incepe imediat dupa iesirea din pasajul de la Baneasa si intersectia cu str. Dobrogeanu Gherea, iar circulatia s-a ingustat de la 3 benzi pe sens la 2 benzi pe sens, ceea ce a creat cozi imense, avand in vedere fluxul urias de masini de pe DN1. Blocajul a directionat soferii catre alte intrari in Bucuresti din zona de Nord, ceea ce a creat blocaje mari si pe Colentina, Andronache, Pipera.

In plus, soferii care veneau de pe strazile laturalnice, nu puteau intra pe bulevard, ceea ce a dus la cozi uriase si pe strazile secundare.

Daca banda ar fi inceput de la Piata Presei Libere, pe bd. Kiseleff, unde sunt 5 benzi pe sens, probabil ca efectele de blocaj la intrarea in Bucuresti ar fi fost mult mai mici, deoarece la intersectia de la Piata Presei circulatia se distribuie pe trei bulevarde. In plus, blocajele sunt in principal pe Calea Dorobanti, Prezan si Kiseleff, dupa intersectia cu Casa Presei, pe DN1, circulandu-se mai bine.

De ce a inceput Primaria Capitalei tocmai cu una dintre cele mai mari intrari in oras, nu se stie.

Este adevarat, pe respectivul traseu circula 7 linii RATB: 131, 205, 261, 304, 335, 449, 783, deci zece de mii de bucuresteni folosesc aceste linii si stau blocati in trafic.

Pe de alta parte, majoritatea celor care tranziteaza aceasta artera vin din comunele de langa Bucuresti, unde nu exista transport public, deci nu au cu ce sa ajunga in Bucuresti in afara de masina personala. Astfel ca implementarea benzii unice pe aceasta artera a creat revolta.

Consiliul General al Municipiului Bucuresti a aprobat la finalul lunii martie infiintarea mai multor linii RATB intre Bucuresti si localitatile din Judetul Ilfov si suplimentarea autobuzelor pe liniile existente. Astfel, de la 18 linii preorasenesti ar urma sa se ajunga la 52.

Astfel, potrivit hotararii adoptate vor exista trasee RATB intre Bucuresti si: Peris, Tunari, Vidra, 1 Decembrie, Glina, Cernica, Mogosoaia, Buftea, Tanganu, Darvari, Clinceni, Magurele, Ganeasa, Varteju, Moara Vlasiei, Balotesti, Otopeni, Sitaru, Ciolpani, Gruiu, Micsunesti Moara, Silistea Snagovului, Clinceni, Bragadiru, Darasti, Sindrilita, Islaz, Centura Jilavei, Dascalu, Chitila, Vidra, Berceni, Stefanesti, Leordeni, Petrechioaia, Balaceanca, Afumati, Cornetu, Chiajna, pantelimon, Branesti, Dobroiesti. In plus vor fi linii RATB intre centrul Bucurestiului si Cartierul Militari, Cartierul Fortuna, Divertiland.

Pana acum insa RATB a infiintat doar una dintre liniile noi, linia 418, care va asigura transportul calatorilor intre comuna Berceni si Statia Romprim din sudul Capitalei.

Vineri, cand a anuntat demararea proiectului benzilor unice, primarul general, Gabriela Firea, a declarat ca benzile unice au studii de trafic.

„Proiectul de realizare a benzilor unice este una din prioritatile actualei administratii. Prin crearea de benzi unice pentru mijloacele de transport in comun ale RATB si taxi scade timpul de asteptare in statii, se reduc costurile de exploatare, iar nivelul de poluare se reduce semnificativ. De asemenea, proiectul de realizare de benzi unice va fi coordonat si cu alte masuri de imbunatatire a transportului public in Bucuresti, cum ar fi innoirea parcului auto al RATB, semaforizarea inteligenta in intersectiile din Capitala, astfel incat sa reusim fluidizarea traficului cat mai rapid. In prezent, exista putine artere cu benzi unice in Bucuresti, iar unele din acestea sunt impracticabile din cauza masinilor parcate ilegal. Din acest motiv este necesara o coordonare clara cu Politia Rutiera, pentru reglementarea acestor situatii. Astfel, daca va exista coordonare interinstitutionala, traficul din Bucuresti se va degaja semnificativ. Acest proiect al benzilor unice pentru transportul public de persoane in Bucuresti are la baza mai multe studii de trafic, realizate de specialisti atat din tara cat si din strainatate, studii care demonstreaza ca mai multe artere din Bucuresti se pot adapta acestui sistem, fara sa afecteze in mod negativ traficul. Acest sistem de benzi unice este implementat cu succes in toate marile capitale europene’, a declarat Gabriela Firea.

Totusi, este interesant cum studiul de trafic nu a prevazut acest dezastru.

O alta problema este ca Politia Rutiera nu s-a coordonat cu Primaria Capitalei si nu se iau masuri dure impotriva soferilor care incalca regula si merg pe banda destinata RATB. Astfel, o parte dintre soferi stau civilizat in coloana, iar altii incalca regula si nu patesc nimic, ceea ce creeaza frustrare.

Daca Politia Rutiera nu aplica amenzi si aceste benzi nu sunt destinate doar RATB, Primaria Capitalei le-a facut degeaba, ele nu vor face decat sa blocheze traficul.

In plus, proiectul de benzi unice trebuie corelat cu cel al parcarilor park&ride, amplasate la intrarea in oras, ca navetistii sa-si poata lasa masina acolo si sa mearga mai departe cu transportul public.

In mod clar, daca se fac benzi auto pentru RATB, ramane mai putin spatiu pentru circulatia auto, ceea ce iiva nemultumi pe soferi, in special pe cei care nu pot ajunge la munca decat cu masina personala pentru ca nu au alternativa.

In plus, trebuie eliberata prima banda de masinile parcate neregulamentar, ceea ce va crea un nou scandal in cartierele de blocuri, unde primariile de sector nu au facut in ultimii ani parcari si exista un mare deficit in acest sens.

Primaria Capitalei trebuie sa aiba studii de trafic foarte bine fundamentate si studii privind mobilitatea bucurestenilor si a navetistilor pentru ca implementarea proiectului benzilor unice sa fie un succes.

Astfel, se poate incepe cu culoarele de tramvai, unde si acum circulatia masinilor este interzisa, insa acest lucru nu se respecta, ca oamenii sa vada beneficiile acestui proiect. Apoi se pot implementa culoare unice in zona centrala, unde sunt blocaje foarte mari si aerul este poluat, tinta municipalitatii si a tuturor capitalelor europene fiind sa reduca traficul in zona centrala.

Din cauza faptului ca mijloacele de transport in comun nu au benzi unice, acestea stau blocate ore in sir in trafic, nu vin la timp in statie, iar transportul public nu este competitiv si atragator pentru bucuresteni.

Daca Primaria Capitalei nu va implementa acest proiect in mod inteligent, integrat, in mai putin de jumatate de an se va alege praful de el. In mod clar, invatand din lectia altor capitale europene, trebuie incurajat transportul public. Suntem prea multi in orase, iar daca mergem toti cu masina, in cativa ani nu se va mai circula deloc. Insa orice restrictie care nu ofera alternative duce la revolta.

Primaria Capitalei a anuntat vineri ca benzi unice vor fi implementate pe urmatoarele artere:

– sos. Kiseleff pana la Arcul de Triumf (pe ambele sensuri)

– bd. Constantin Prezan (pe ambele sensuri)

– Calea Dorobanti ￢ intre Piata Dorobanti si bd. Dacia (pe ambele sensuri)

– Calea Dorobanti (sensul spre centru) intre bd. Dacia si Piata Lahovari

– Str. George Enescu ￢ intre Piata Lahovari si bd. Magheru

– Bd. Magheru (sens spre periferie) intre C.A. Rosetti si Piata Romana

– Bd. Magheru (sens spre centru) intre Piata Romana si str. George Enescu

Reamintim ca in acest moment, in Capitala, exista benzi de circulatie destinate transportului public pe urmatoarele artere:

– B-dul Mihail Kogalniceanu ￢ b-dul Regina Elisabeta,

– Splaiul Independentei, portiunile dintre sos. Cotroceni si bd.Eroilor si din dreptul Centrului Istoric,

– B-dul Unirii, intre Piata Unirii si Piata Alba Iulia,

– Calea Dorobanti, intre b-dul Dacia si Sos. Stefan cel Mare,

– B-dul Dacia, intre calea Dorobanti si Str. Icoanei,

– Calea Grivitei, intre Piata Mures si str. Caraiman, pe sensul Gara de Nord,

– B-dul Maresal Constantin Prezan, intre Piata Arcul de Triumf si piata Charles de Gaulle.

ANALIZA Banda unica pentru RATB amenajata la intrarea in Bucuresti pe DN1 a creat haos in trafic. Cum s-a transformat o idee buna intr-un cosmar

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”