Analiză: Ce se află în spatele protestelor din Kazahstan, dincolo de creșterea prețului la combustibil? Tot ce știm până acum
Kazahstanul trece prin cele mai violente proteste de stradă de la câștigarea independenței în urmă cu trei decenii, analiștii afirmând că motivele care au dus la declanșarea acestora nu țin doar de creșterea bruscă a prețului la carburanți, scrie Associated Press.
Prăbușirea faimoasei stabilități a țării din Centrul Asiei provoacă îngrijorări în Rusia și China, doi dintre cei mai puternici vecini ai săi. Kazahstanul este un aliat cheie al Moscovei și majoritatea exporturilor sale de petrol merg către China.
Creșterea bruscă a prețului carburanților a declanșat inițial proteste într-un oraș îndepărtat din vestul țării. Însă apoi zeci de mii de persoane au ieșit pe străzi în peste 10 orașe, luând în vizor guvernul autoritar.
Președintele Kassym-Jomart Tokayev pare un personaj tot mai disperat. Inițial acesta a încercat să liniștească mulțimile prin demiterea întregului guvern miercuri dimineața. Însă la sfârșitul zilei el schimbase tactica.
La început el i-a descris pe manifestanți drept teroriști. Apoi el le-a cerut șefilor de stat ai țărilor ce fac parte din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), o alianță militară condusă de Moscova, să trimită ajutor pentru suprimarea revoltelor după ce mai mulți soldați au trecut de partea manifestanților.
Moscova și aliații săi au anunțat la scurt timp după că vor trimite „forțe de menținere a păcii” în Kazahstan.
De ce sunt oamenii furioși?
Din cele cinci republici din Centrul Asiei care și-au câștigat independența după destrămarea Uniunii Sovietice, Kazahstanul este de departe cea mai mare și cea mai prosperă.
Teritoriul Kazahstanului are o suprafață comparabilă cu cea a Europei de Vest și țara dispune de rezerve imense de petrol, gaze naturale, uraniu și metale prețioase.
Însă deși bogățiile naturale au ajutat la crearea unei clase mijlocii solide, precum și a unui număr substanțial de oligarhi, numeroase părți ale țării se confruntă cu dificultăți financiare.
Salariul mediu lunar este de puțin sub 600 de dolari însă sistemul bancar a căzut pradă unor crize profunde precipitate de acordarea unor credite neperformante. Iar, la fel ca în majoritatea Asiei Centrale, corupția este răspândită.
Manifestația care a declanșat mișcările de protest la nivel național a avut loc în Zhanaozen, un oraș petrolier prăfuit din vestul țării.
În ultimii ani în această zonă s-au amplificat resentimentele față de ceea ce localnici consideră o distribuire inechitabilă a bogățiilor energetice ale regiunii.
În 2011 poliția din Zhanaozen a împușcat mortal cel puțin 15 persoane care manifestau în semn de solidaritate cu mai mulți angajați ai companiilor petroliere care au fost dați afară după o grevă.
Când prețurile pentru gazul petrolier lichefiat, carburantul folosit pentru alimentarea majorității automobilelor din regiune, s-au dublat peste noapte de Anul Nou, oamenii au răbufnit.
Locuitorii din orașele învecinate au ieșit în scurt timp la rândul lor pe străzi iar în doar câteva zile protestele s-au răspândit în restul țării.
Polițiști în orașul Zhanaozen din vestul Kazahstanului (FOTO: Vasily Shaposhnikov / AFP / Profimedia Images)
Cine conduce protestele?
La fel ca în alte numeroase foste state sovietice, suprimarea vocilor critice a reprezentat norma în Kazahstan și după căderea URSS. Orice persoane care aspirau să se opună guvernului au fost fie reduse la tăcere, fie trase pe margine sau cooptate regimului.
Așa că deși protestele din ultimele zile au fost neobișnuit de mari, la unele participând peste 10.000 de oameni, un număr fără precedent în Kazahstan, deocamdată nu au apărut lideri ai mișcării de protest.
Pentru majoritatea istoriei recente a Kazahstanului puterea a fost deținută de fostul președinte Nursultan Nazarbaev. Acesta, acum în vârstă de 81 de ani, a decis însă să demisioneze în 2019 pentru a-i preda ștafeta actualului președinte Tokayev, unul dintre protejații săi.
Însă Nazarbaev a rămas în fruntea Consiliului de Securitate al țării care supervizează forțele militare și serviciile de securitate, mulți considerând că de facto încă exercită puterea în Kazahstan.
Tokayev a anunțat miercuri că va prelua șefia Consiliului de Securitate după ce o bună parte din furia văzută pe străzi părea îndreptată împotriva lui Nazarbaev, nu a sa.
Sloganul „Shal ket!” („Afară cu bătrânul”) a devenit principala scandare a protestatarilor
Fostul președinte kazah Nursultan Nazarbaev alături de Vladimir Putin (FOTO: Mikhail Klimentyev / TASS / Profimedia Images)
Cum răspund autoritățile?
Un oficial al poliției din Almatî, centrul economic al țării și epicentrul protestelor, a declarat joi că zeci de protestatari au fost uciși în timp ce atacau clădirile guvernamentale.
Cel puțin 10 polițiști și-au pierdut de asemenea viața, inclusiv unul care a fost decapitat.
Un purtător de cuvânt al forțelor de ordine a afirmat că „zeci de atacatori au fost lichidați” în cursul nopții în timpul luării cu asalt a aeroportului local și a clădirilor puterii.
Miercuri protestatarii au preluat controlul și asupra primăriei din Almatî pe care au incendiat-o.
Reacția inițială a autorităților a fost în linie cu cea din timpul unor manifestații anterioare izbucnite în 2016 și 2019. Un număr ridicat de ofițeri de poliție și ai gărzii naționale Garda Națională au fost trimiși în Almatî la începutul zilei de miercuri
Mulțimea care s-a îndreptat miercuri spre primăria din centrul economic al țării a fost întâmpinată cu ziduri de scutieri și mașini blindate ale poliției. Însă deși de regulă manifestațiile anterioare au fost dispersate cu ușurință, numărul de protestatari s-a dovedit prea mare de această dată.
După ce clădirile guvernamentale din mai multe orașe importante au fost luate cu asalt, Tokayev a făcut apel la o intervenție externă din partea OTSC, susținând că protestatarii sunt îndrumați de organizații teroriste internaționale.
Joi, forțele de securitate au început să tragă în Almatî, avertizând locuitorii să rămână în locuințe fiindcă ar desfășura o operațiune „antiterorism”.
Soldați desfășurați în Alamtî (FOTO: Abzal Kaliyev / TASS / Profimedia Images)
O să ducă protestele la o schimbare de regim în Kazahstan?
Intrăm în ape necunoscute pentru Kazahstan.
Fosta republică sovietică s-a confruntat anterior cu proteste importante de două ori: în 2016, după adoptarea unei legi controversate de reformă agrară și din nou în 2019, după alegerile în urma cărora Tokayev și-a asigurat puterea.
Însă niciunul din aceste proteste nu a fost de amploarea celor din ultimele zile.
În unul din discursurile sale susținute miercuri, Tokayev a promis să demareze reforme și a sugerat că ar putea avea loc o liberalizare a sistemului politic.
Însă înspre sfârșitul zilei acesta a adoptat un ton mai dur, sugerând în schimb că va alege calea reprimării brutale a manifestațiilor.
Pentru moment pare improbabil că protestatarii vor reuși să dea jos guvernul printr-o revoluție.
Urmărește LIVETEXT pe HOTNEWS ultimele evoluții ale situației din Kazahstan:
INTERVIURILE HotNews.ro