ANALIZĂ Ce se întâmplă dacă prefectul Toni Greblă atacă în instanță planurile urbanistice care protejează „Vechiul București” și cine are de câștigat din asta
Ce se întâmplă dacă dacă prefectul Capitalei, Toni Greblă, va ataca în instanță PUZ-urile pentru zonele procedate? Planurile urbanistice care protejează „Vechiul București” se suspendă și se va putea construi aici în baza reglementărilor din Planul Urbanistic General. În o parte din aceste zone se vor putea demola clădirile vechi care nu sunt monument istoric și se vor putea construi clădiri mai înalte și cu o arhitectură și materiale în dezacord cu casele vechi.
Cea mai mare miză o reprezintă însă spațiile verzi din aceste zone, care rămân cu o protecție mult mai mică, deci ar putea fi betonate. Principalii beneficiari ai suspendării PUZ-urilor pentru zone protejate sunt mai multe proiecte imobiliare controversate, o parte aprobate de administrația Firea: str. Modorgan 1A, Șoseaua Kiseleff 45, Icoanei 2-8, Bulevardul Primăverii 1A.
Autorizațiile pentru aceste proiecte au fost date de administrația Firea, acestea au sunt atacate în instanță tocmai pentru nerespectarea prevederilor din PUZ-urile zonelor protejate, iar, dacă documentația este suspendată, este posibil ca cursul proceselor să fie influențat în favoarea dezvoltatorilor imobiliari și în defavoarea orașului.
Ce sunt PUZ-urile pentru zonele protejate și la ce folosesc
Planurile Urbanistice Zonale care stabilesc ce zone din București trebuie protejate, fiindcă au clădiri de patrimoniu valoroase, fiind astfel valoroase în ansamblul lor, au fost aprobate în decembrie 2000, imediat după aprobarea Planului Urbanistic General. Aceste planuri urbanistice au fost comandate de Primăria Capitalei în contextul în care Bucureștiul pierdea la vremea respectivă, cu o viteză amețitoare, sute de clădiri de patrimoniu, iar în locul lor se construiau blocuri cu de la patru până la 20 de etaje.
În București sunt 98 de zone protejate, iar printre acestea se numără: Calea Victoriei, Calea Moșilor, Calea Griviței, Calea Călărașilor, bd. Carol, bd. Ferdinand, bd. Kogălniceanu, bd. Lascăr Catargiu, bd. Dacia, bd. Aviatorilor, bd. Kiseleff, strada Mântuleasa, strada Negustori, strada Sf. Ștefan, strada Colței, strada Brezoianu, Parcelarea Cotroceni, Parcelarea Vatra Luminoasă, toată zona dintre bd. Aviatorilor, Calea Dorobanți, bd. Iancu de Hunedoara etc. Vezi aici lista completă.
PUZ-urile pentru zonele protejate stabilesc ce se poate construi în aceste zone istorice ale orașului, de obicei înălțimea este limitată la 16 m, cum să se construiască astfel încât zona să nu fie distrusă și cel mai important, cum să fie păstrat caracterul acestor zone. De exemplu, dincolo de arhitectura veche și foarte frumoasă, una dintre cele mai importante caracteristici care trebuie păstrate sunt grădinile imobilelor, forma parcelelor (este interzisă comasarea parcelelor), străduțele înguste, copacii bătrâni de pe stradă. Practic, farmecul Bucureștiului de altădată.
Aceste documentații de urbanism nu au fost perfecte, în unele locuri, de exemplu pe strada Eminescu, permițând ridicarea unor construcții înalte și practic distrugerea zonei protejate, dar în majoritatea cazurilor și-au atins scopul și au limitat foarte mult distrugerea patrimoniului construit.
În 2006, Primăria Capitalei a început detalierea zonelor protejate, niște planuri mai bune, care spuneau în detaliu, pe fiecare parcelă, ce se poate construi, ce case se puteau demola și ce trebuia păstrat integral. Consiliul General al Municipiului București a aprobat în 2009 un plan urbanistic zonal care detalia regimul tehnic al construcțiilor pe 12 din cele 98 de zone: Calea Griviţei, Magheru, Lascăr Catargiu, Labirint, Icoanei, Vatra Luminoasă, Filipescu, Bonaparte-Mora, Parcelarea Mornand, U.C.B, Domenii și Bastiliei. Primăria Capitalei a luat decizia de a face acest inventar deoarece cele 12 zone protejate erau cele mai amenințate, fiind foarte mulți dezvoltatori imobiliari care cumpărau case vechi, cu valoare de patrimoniu, le demolau și doreau să construiască în loc blocuri cu 5-6-10 etaje, distrugând astfel zona protejată. Planul avea termen de valabilitate 10 ani și a expirat pe 18 februarie 2019. Administrația Firea nu a solicitat prelungirea lui deși în spațiul public s-a cerut de mai multe ori asta. Consilierii USR au propus în Consiliul General un proiect de prelungire a documentației de urbanism, dar a fost respins de PSD care avea majoritatea.
După acest episod nici nu a mai făcut planuri urbanistice detaliate pentru restul zonelor protejate.
Ce se întâmplă dacă PUZ-urile pentru zonele protejate din București se suspendă
Dacă prefectul Toni Greblă va ataca aceste PUZ-uri în instanță, ele se suspendă de drept. Din acel moment, cine dorește să construiască în interiorul acestor zone va construi după regulamentul din Planul Urbanistic General.
Dacă comparăm indicatorii urbanistici din PUZ-ul de Zone protejate cu indicatorii urbanistici din Planul Urbanistic General, în general cei din PUG sunt mai mici, deci dezvoltatorii imobiliari, în bună parte, vor putea construi mai puțin. Sunt și situații însă unde se va putea construi mai mult. Și dispar reglementările care se referă la arhitectura clădirii, astfel încât aceasta să fie în armonie cu zona protejată. Adică să nu apară blocuri cu pereți cortină lângă o clădire de 200 de ani.
Cel mai mare pericol este însă pentru spațiile verzi din aceste zone, care nu mai figurează ca spații verzi în PUG și care își pierd o bună parte din protecție. Legea interzice să construim pe spațiile verzi, însă dacă ele nu figurează ca spații verzi în documentațiile de urbanism, este discutabil câtă protecție mai au. Teoretic, Legea protejează spațiile verzi indiferent dacă sunt trecute sau nu ca atare în documentațiile de urbanism, dar practic, în instanță, dacă nu sunt marcate ca atare, rata de câștig este undeva la 50% și astfel pot fi betonate.
Primăria Capitalei și ONG-urile a câștigat în ultimii ani mai multe procese cu dezvoltatori imobiliari care doareau să construiască pe spațile verzi marcate ca atare în PUZ-urile de zone protejate, tocmai pentru că figurau acolo ca spații verzi.
Printre spațiile verzi salvate în felul acesta se numără: spațiul verde de la intersecția Splai cu bd. Kogălniceanu, vizavi de Operă, spațiul verde din fața librăriei Cărturești, spațiul verde de pe bd. Coposu în fața bisericii Sf. Mina, spațiul verde de pe bd. Regina Maria din Capitală, lângă biserica Samurcășești.
Cine ar beneficia de pe urma suspendării PUZ-urilor de către prefect
Principalii beneficiari sunt dezvoltatorii imobiliari care au primit în ultimii ani de la Primăria Capitalei în administrația Firea – autorizații care nu respectă prevederile PUZ-urilor pentru zonele protejate, aceste autorizații sunt atacate în instanță din acest motiv, iar construcțiile riscă să fie demolate.
Iată câteva exemple despre care HotNews.ro a scris de mai multe ori în ultimii ani și care sunt cunoscute în spațiul public.
Blocurile de 4 etaje de pe strada Modrogan, în grădina vilei Filipescu
Cu câteva zile înainte de alegerile de pe 27 septembrie 2020, administrația Firea a dat autorizație pentru construirea a 3 blocuri cu 4 etaje pe Aleea Modrogan 1 A, în grădina vilei Filipescu-Brâncoveanu, monument istoric. Blocurile sunt construite în curtea vilei în care se află sediul central al PNL, lângă Bulevardul Aviatorilor, după ce o bucată din grădină a fost dezmembrată și vândută unui privat de RA-APPS. În Planul Urbanistic al zonei protejate Filipescu, aprobat tot de Primăria Capitalei, vila apare cu grad maxim de protecție, la fel și parcul pe care s-au construit blocurile, conservarea fiind obligatorie. În Planul Urbanistic al zonei Protejate, grădina figurează și ca spațiu verde.
Asociația pentru Conservarea Integrată a Patrimoniului Natural și Cultural, un ONG care militează pentru protecția patrimoniului, a cerut în instanță anularea și suspendarea autorizației de construire pe motiv că se încalcă PUZ-ul zonei protejate și s-a dat autorizație de construire pe un spațiu verde, deși legea interzice asta.
În iuli 2022 a avut câștig de cauză, iar Tribunalul București a suspendat autorizația de construire. Procesul de anulare a autorizației se judecă, momentan fiind suspendat fiindcă atât dezvoltatorul proiectului cât și Asociația Lexcivica au solicitat suspendarea și anularea PUZ-ului Zonelor Protejate. Procesul este pe rol.
Astfel, dacă proiectul este suspendat de către prefect, dezvoltatorii imobiliari obțin practic ce își doresc.
Un alt proiect imobiliar care este avantajat este cel de pe strada Icoanei 2-8.
Pe 1 octombrie 2020, administrația Firea a dat autorizație de demolare pentru toate casele aflate la adresa strada Icoanei 2-8, respectiv casa de pe Icoanei colț cu Caragiale și cele două case alăturate de pe strada Icoanei.
Pe 27 octombrie, în penultima zi de mandat, administrația Firea a dat autorizație de construire pentru două corpuri de construcție cu următorul regim de înălțime: două subsoluri, parter, două etaje, iar etajele 3 și 4 retrase.
Primarul general, Nicușor Dan a dat mai multe dispoziții de suspendare a autorizației de construire, invocând că autorizația ar fi fost emisă ilegal deoarece avizul de la Direcția de Cultură a fost dat după emiterea autorizației de construire, pe 4 noiembrie, deși trebuia înainte. Primarul general mai susține că dezvoltatorul nu avea voie să comaseze parcelele ca să construiască blocul, prevedere din PUZ-ul Zonei Protejate.
Primarul general spune că autorizația de construire emisă de administrația Firea pentru proiectul urbanistic a expirat, iar acum se judecă dacă dispozițiile de suspendare a autorizației au fost emise legal de Nicușor Dan. Între timp blocul a fost ridicat.
Un alt proiect imobiliar avantajat de suspendarea PUZ-ului pentru Zonele Protejate ar fi cel de la intersecția bd. Primăverii cu bd. Aviatorilor. Aici, Consiliul general a aprobat în 2019 construirea unui bloc cu 5 etaje deși în PUZ-ul Zonei Protejează terenul figurează ca spațiu verde. Blocul nu a fost construit fiindcă nu a fost emisă autorizația de construire.
- ”Am sesizat DNA, Inspectoratul de Stat în Construcții și Prefectul pentru nelegalitatea flagrantă a PUZ Primăverii 1 care prevede construirea pe un teren prevăzut ca spațiu verde în PUZ Zone Construite Protejate. Din hârtii s-a făcut un cadou beneficiarului PUZ-ului de cel puțin 3 milioane euro.
- Întrebare retorică. Ce credeți că va face Inspectoratul de Stat în Construcții?
- Va constata nelegalitatea PUZ-ului și va solicita Prefectului să îl atace în instanță? (din păcate primarul nu are voie să atace hotărârile Consiliului) Sau mă va amenda cu 5000 lei pentru că nu emit certificatul de urbanism pentru construire?”, a scris primarul Nicușor Dan pe pagina de Facebook.
Prin Planul Urbanistic Zonal a fost aprobată la intersecția străzii Primăverii cu bd. Aviatorilor construirea unui bloc de 5 etaje, plus etaj tehnic – 26,5 m pe 50% din teren. Beneficiarul proiectului a fost Practic SA, iar proiectant MT SPACETIME.
Înainte de aprobarea PUZ-ului, proprietarul putea construi doar pe 40% din teren, o clădire de maxim 13 m înălțime. În avizul de urbanism nu scrie că terenul este spațiu verde.
Un alt proiect care ar fi avantajat în cazul unei suspendări este cel de pe Șoseaua Kiseleff 45, unde dezvoltatorul imobiliar dorește să construiască blocuri de 4 etaje pe terenul unde se afla o copie în miniatură a grădinilor de la Versailles, demolată în 2015. Și acest teren figurează ca spațiu verde în PUZ-ul zonei protejate.
În 2020, Tribunalul București a suspendat lucrările la solicitarea Asociațiilor Salvați bucureștiul și Ecocivica. În parael se judecă și anularea autorizației de construire emise de administrația Firea pentru cele 3 blocuri de 4 etaje. Doar structura primului bloc a fost ridicată.
Pe rol se află mai multe procese de anulare/ suspendare a PUZ-urilor pentru Zonele Protejate, unul deja pierdut
Pe rolul instanțelor se află mai multe procese pentru anularea Hotărârii Consiliului General 279/2020, prin care au fost aprobate Planurile Urbanistice ale Zonelor Protejate:
- un dosar din 2022 deschis de Lexcivica prin care se cere suspendarea documentației de urbanism. Un termen în dosar a fost chiar luni.
- un dosar din 2020 în care Lexcivica și One Modrogan cer anularea documentației de urbanism. Termen este pe 16 martie.
- un dosar deschis la începutul acestui an de HNATEC TEODOR GABRIEL care cere anularea documentației de urbanism
- un proces din 2020 în care COSTAS ATHANASSIOU INVESTMENTS SRL cere anularea documentației de urbanism. Tribunalul București a respins cererea și nu a fost făcut recurs.
Toni Greblă: „Dacă anexele există, această discuție se încheie”
Prefectul Capitalei, Toni Greblă, spune că nu a luat o decizie, dacă va ataca PUZ-urile care apără clădirile vechi din București, și așteapă de la primarul general, Nicușor Dan, documentele în original, pentru a vedea dacă acestea există. PUZ-urile au fost aprobate în anul 2000, iar prefectul spune că există suspiciuni în spațiul public că atunci când s-au aprobat prin Hotărâre de Consiliu General nu s-ar fi aprobat și anexele. ”Dacă ele există, această discuție se încheie”, spune Greblă.
- ”Am spus și în adresa pe care i-am transmis-o domnului Nicușor Dan, dându-i un termen până la care să-mi trimită anexele la Hotărârea din 2000 pe care s-ar întemeia PUZ-urile de Zone Protejate.
- Aștept în cursul zilei de azi, până acum nu mi le-a transmis, când o să mi le transmită, o să le examinez, o să văd în primul rând dacă ele există juridic sau nu există și apoi în funcție de acest răspuns o să le examinez și o să luăm o decizie, dar deocamdată eu aștept să văd dacă mi le trimite primarul general. Dacă nu mi le trimite înseamnă sigur că ceva nu este în regulă.
- E o suspiciune și tocmai pentru a o înlătura am solicitat primarului să trimită copii certificate. Nici nu trebuie să mi le trimită mie. Dacă în dă un telefon și mă invită la Primărie să le văd acolo că sunt acolo, că sunt voluminoase, mă duc. Și dacă ele există, această discuție se încheie”, a declarat Toni greblă, contactat de HotNews.ro.
Întrebat clar care este suspiciunea de nelegalitate, întrucât aceste PUZ-uri au fost aprobate în urmă cu peste 20 de ani și de atunci sunt folosite, prefectul spune că atunci când a fost aprobată hotărârea de Consiliu General, există suspiciuni că nu ar fi fost aprobate și anexele și nu ar fi dovezi că planurile din primărie sunt cele originale.
- ”Nu știu dacă acele PUZ-uri care circulă sunt cele aprobate în ședința de Consiliu General sau au apărut ulterior prin Primărie. Pe planșele de pe site-ul Primăriei nu este nicio ștampilă. Nu v-a mirat asta? Acele planșe trebuie avizate de vreo 12 instituții, întocmite de un colectiv și să existe în arhiva Primăriei ca anexă la hotărârea de Consiliu General.
- Din procesul verbal al hotărârii de Consiliu General din decembrie 2000 nu rezultă că ar fi aprobate niște anexe, am consultat eu procesul verbal al ședinței, iar directorul general al arhivei confirmă că niciodată nu s-au aflat în arhiva Primăriei și nu se află nici acum. Personal, când am auzit acest zvon, câteva zile nu l-am crezut, am zis că așa ceva nu se poate. Dar am nevoie de dovezi”, a explicat Toni Greblă.
Întrebat dacă știe care sunt consecințele în cazul în care va ataca în instanță planurile urbanistice care apără clădirile vechi din București, Prefectul spune că nu a luat încă o decizie.
”Nu mă puneți să merg pe variante. Eu deocamdată vreau să văd că există sau nu. Dacă există, cum au fost aprobate. Apoi o să le dau direcțiilor de specialitate, să-mi facă un punct de vedere și o să decid. E prematur să spun ce o să fac. Deocamdată eu vreau să opresc răspândirea acestui zvon, că acele PUZ-uri nu ar exista. Iar proba poate fi făcută foarte ușor. Sau ieri putea (n.r. Nicușor Dan) să iasă cu Un PUZ în conferința de presă și să-l arate”, a mai spus Greblă.
Întrebat dacă a fost contactat de dezvoltatorii imobiliari care au făcut un ansamblu de blocuri de 4 etaje în zona protejată Modrogan, în grădina vilei Filipescu-Brâncoveanu, unul dintre principalii beneficiari în cazul suspendării PUZ-urilor de zone protejate, prefectul spune că nici nu îi cunoaște.
”Nu cunosc pe nimeni de la firma asta. Am văzut și eu o firmă unde ar avea sediu, nu știam atunci cu ce se ocupă în București, nici acum nu știu. Nu mă interesează acest aspect. nici nu vreau să-l comentez”, a declarat Toni Greblă.
INTERVIURILE HotNews.ro