ANALIZĂ Cum validăm noile regiuni, dacă și când vor fi să fie?

Este de domeniul evidenței publice faptul că România are nevoie de o mai bună reorganizare administrativă, de instituții eficiente pentru o mai bună guvernare, adecvate nivelului la care acestea funcționează, local, regional sau central. Crizele multiple care se manifestă sau se prefigurează pot fi un stimulent în a fundamenta și a porni la aplicarea politicilor necesare în domeniu. Amânare sine die, cu pretexte de genul alegerilor care vin sau similar, nu ajută.

Procesul trebui început cât mai curând prin fundamentare științifică, discutare publică și aplicare secvențială a strategiilor aferente. Când ai atâtea comune care nu se pot autosusține financiar, infrastructură deficitară care blochează comunicarea, inegalități teritoriale de dezvoltare, este fundamental să cauți și să aplici soluții. Specificarea clară a principiilor după care lucrezi și a modalităților de validare anticipativă pentru oricare din direcțiile de acțiune în domeniu sunt esențiale.

În materialul pe care îl propunem încercăm să răspundem la întrebarea „cum validezi anticipativ nivelul de dezoltare de tip regiune de rang 2 (NUTS 2) ?”, indiferent de cum le numești sau de numărul lor. Întrebarea nu implică, nicicum, ideea că alte secvențe ale procesului – reducerea voluntar-fundamentată a numărului de comune, proiectarea mecanismelor instituționale la nivel local-regional-central etc. – ar fi secundare. După aceste precizări introductive trecem la specificarea principiilor de bază pentru validarea menționată.

Principiile

Întrebare de la care pornim, în funcție de practicile dominante în România, este legată de raportul dintre criterile identitare și cele funcționale în proiectarea regiunilor de tip NUTS 2 (regiuni de dezvoltare, în cazul României). Este bine ca aceste regiuni să urmeze conturul regiunilor istorice, pe cel al regiunilor actuale de dezvoltare, sau este mai bine să aibă un alt contur spațial? Principiile acreditate în practica internațională în domeniu susțin ideile de: a) proiectare multicriterială, b) ordonare parțială a principiilor, funcție de importanața aplicării lor și c) de evaluare anticipativă și, ulterior, periodică, a modului de funcționare a regiunilor propuse. Conform primului criteriu, se poate specifica ideea că este de preferat ca regiunile de rang secund (NUTS 2) să fie proiectate în funcție de mai multe criterii, de maximă relevanță fiind percepția identitară, asociată unui anumit spațiu, și funcționalitatea acesteia (Hansen et al. 1997, Dragoman 2023). În seria criteriilor de bună funcționaitate a regiunilor (Zamfir 2013) intră atât funcționarea piețelor de forță de muncă, dar și cele sociale de interacțiune, capitalul relațional al diferitelor grupuri sociale, compoziția demografică a populației favorabilă participării economice a populației, mărimea demografică în calitate de facor de condiținare a competitivității demografice etc. Conform celui de-al doile criteriu, este dezirabil ca prioritatea să fie acordată criteriilor de funcționalitate social-economică) (Sandu 2013).Criteriul trei (c) solicită ca primele două criterii să fie testate în aplicarea lor, atât anticipativ cât și după adoptarea regionalizării (Sandu 2022).

Vom ilustra aplicarea principiilor exemplificativ, pornind de la datele din figura 1, referitoare la fluxurile de migrație internă, interjudețeană, înregistrate la ultimul recensământ din 2021.

Regiuni istorice sau de dezvoltare?

Graficul respectiv pledează în favoarea regiunilor de dezvoltare mai mult decât pentru regiunile istorice (Figura 2). Județul Hunedoara, spre exemplu, are cel mai puternic flux de migrație a populației rezidente, spre localitățile din județul Timiș. Strict vorbind, județul respectiv face parte din regiunea istorică a Transilvaniei. În proiectarea de regiuni de dezvoltare realizată prin Carta Verde a Dezvoltării Regionale, în 1996, județul respectiv apare în cadrul regiunii de dezvoltare Vest. Este o ilustrare a faptului că, în proiectarea regiunii Vest a fost acordată prioritate unității funcționale și nu identității asociate cu regiunea istorică. În plus, ar fi de menționat faptul că dacă se ia noțiunea de Transilvania în sens larg (Trebici, 1996), atunci județul Hunedoara poate fi considerat ca parte din Transilvania, ca anasamblu de regiuni intracarpatice.

Figura 1. Principalele fluxuri interjudețene de migrație internă între rezidența anterioară și cea actuală, 2021

Sursa datelor: Institutul Național de Statistică (INS), Recensământul 2021. În grafic sunt figurate numai fluxurile de maximă intensitate. Volumul fluxului este exprimat în mii persoane, cifră rotunjită pentru a corespunde scalei din stânga figurii. Exemplu: Fluxul de la Iași la București pentru ultima migrație, populația rezidentă a fost, la recensământul din 2021, de 15 mii de persoane care au locuit, anterior datei de recensământ, la Iași și s-au mutat cu rezidența la București.

Un alt tip de situație asupra căreia apar informații în graficul fluxurilor de migrație internă din Figura 1, se leagă de județele din regiunea de dezvoltare Sud-Est. Aceasta este cea mai eterogenă regiune de dezvoltare cu două județe din Moldova (Vrancea și Galați), două din Muntenia (Buzău și Brăila) și două din Dobrogea (Tulcea și Constanța).

Care este varianta optimă de proiectare? Să proiectezi regiunile NUTS 2 pe contrurul regiunilor istorice sau să mergi pe configurația actualelor regiuni de dezvoltare? Dacă optezi pentru criteriul primatului dat funcționalității, atunci accepți configurația regiunilor de dezvoltare ca fiind, parțial, diferite de cele istorice. Altfel, este greu de răspuns cum poți considera funcțională o regiune de dezvoltare în care pentru a ajunge la capitala de regiune trebuie să de deplasezi de la Galați la Iași. În legătură cu informatizarea serviciilor publice, nu m-aș gabit să spun că rezolvă totul, rapid. În plus, Galațiul, Brăila și Tulcea fac parte din regiunea Gurilor Dunării care nu este regiune istorică dar ca regiune geo-economică este bine conturată. În plus, ar fi de menționat că al doilea pol de atracție a forței de muncă din județul Galați, după București, este Brăila. Ideea de a rupe circulația forței de muncă din Galați prin plasarea județului în altă regiune de dezvoltare intră în contradicție cu principiul priorității care trebuie acordat criteriilor de funcționalitate, în proiectarea regiunilor de dezvoltare.-

Citeste intregul articol si comenteaza pe Contributors.ro

ANALIZĂ Cum validăm noile regiuni, dacă și când vor fi să fie?

Principiile

Regiuni istorice sau de dezvoltare?

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”