VIDEO Anamaria Gavrilă insistă că Ilie Bolojan a anunțat trimiterea de trupe în Ucraina. În realitate, președintele interimar nu a spus asta niciodată
Lidera POT a insistat, în interviul de marți din studioul HotNews, că președintele interimar Ilie Bolojan a declarat că România va trimite trupe militare în Ucraina, „în linie cu statele UE”, după întâlnirile cu liderii europeni la summiturile din Franța și Anglia pe tema unei posibile păci în Ucraina. „Ba da. Ilie Bolojan a spus asta”, a susținut Anamaria Gavrilă, deși, în realitate, președintele interimar nu a spus niciodată că România va trimite militari în Ucraina.
„Ați scris pe Facebook: «E halucinant. Ați profitat de faptul că românii au venit să-l susțină pe Călin Georgescu și încearcă pe furiș să treacă legea prin care se trimit trupe în Ucraina”. Nu există nicio lege prin care se trimit trupe în Ucraina»”, i-a spus moderatorul HotNews președintei POT.
Inițial, Anamaria Gavrilă a spus că va reveni și va explica aceste aspecte (n.red.: postarea de pe Facebook), însă, la insistențele jurnalistului că nu există un text prin care este specificat faptul că se vor trimite trupe în Ucraina, lidera POT întreabă „Ilie Bolojan a vorbit despre trimiterea de trupe?”.
Cum a continuat dialogul dintre jurnalistul HotNews și lidera POT:
HotNews: Ilie Bolojan nu a spus asta.
Anamaria Gavrilă: Ba da. Ilie Bolojan a spus asta.
HotNews: Ilie Bolojan nu a spus niciodată că va trimite trupe în Ucraina.
Anamaria Gavrilă: Ba da, a zis după discuția cu Macron. A spus că în linie cu statele UE vom trimite în Ucraina. Aceeași discuție au avut-o și Macron și Trump.
Ce a spus, de fapt, Bolojan
„Un sprijin financiar și un sprijin militar nu înseamnă prezența militară în teren”
În dialogul cu jurnalistul HotNews, Anamaria Gavrilă a susținut că se referă la declarațiile făcute de Ilie Bolojan după summitul cu liderii UE de la Paris privind sprijinul Europei pentru Ucraina, care a avut loc în urmă cu două săptămâni.
După discuțiile de la Paris, din 19 februarie, Ilie Bolojan a făcut o declarație de presă în care a vorbit despre un „pachet important de sprijin în perioada imediat următoare, în așa fel încât el să poată fi adoptat la primul Consiliu European”, convenit de toți lideri europeni prezenți atunci în Franța. Bolojan a spus clar că asta nu înseamnă prezență militară în teren:
„Am convenit, de asemenea, că e nevoie, în perioada imediat următoare, de unitate și coordonare între țările noastre. Diversitatea în perioade normale în Uniunea Europeană este un lucru bun, a fost un câștig, dar, într-o situație de criză, cum a fost, de exemplu, coronavirusul sau cum avem acum, este evidentă nevoie de coordonare, în așa fel încât să acționăm mai rapid, să putem să avem un plan de acțiune care să aibă în vedere sprijinirea în continuare a Ucrainei, sens în care s-a convenit inclusiv pregătirea unui pachet important de sprijin în perioada imediat următoare, în așa fel încât el să poată fi adoptat la primul Consiliu European”.
Întrebat atunci de un jurnalist dacă „acest pachet de sprijin include și partea de posibile trupe militare pentru menținerea păcii, în cazul în care a fost încheiat un acord?”, Ilie Bolojan a răspuns: „Acest pachet de sprijin în această fază va include un sprijin financiar și un sprijin militar, dar asta nu înseamnă prezența militară în teren, ci doar partea de muniție, armament, tehnică de luptă”.
„Nu s-a pus această problemă”
Bolojan a fost întrebat de un jurnalist și în conferința de presă din 28 februarie în ce condiții ar putea trimite România trupe de menținere a păcii în Ucraina și a răspuns că „nu a existat nicio discuție pe fond” și „nu s-a pus această problemă”:
„Discuția este prematură pentru că o astfel de discuție pe fond poate avea loc în momentul în care nu ai o încetare a focului, nu avem nici această situație, ci există un acord de pace, pentru că aceste trupe ar putea fi trupe de menținere a păcii, așa cum avem astăzi, nu știu, în Bosnia, în Kosovo și în alte părți ale lumii, și care funcționează sub mandat ONU, de exemplu, sau sub alte mandate internaționale. Și pentru această discuție nu a existat nicio discuție pe fond, dar și din poziționarea partidelor a rezultat că această chestiune nu are în momentul de față o susținere parlamentară, dar nu s-a pus această problemă.
În termeni reali, și pentru că eu consider că este corect pentru cetățenii României să nu îi tratăm ca pe niște copii și să le ascundem niște adevăruri, eu sper și mi-aș dori să avem un acord de pace. Cred că asta e o chestiune pe care și o dorim cu toți. Dar acest acord de pace, inevitabil, va avea nevoie de niște garanții, pentru că altfel nu va fi funcțional. Aceste garanții, foarte probabil, vor însemna o concentrare de trupe în această parte, sau în țările din Estul Europei, sau poate inclusiv pe teritoriul Ucrainei. Noi am putea să fim un hub, așa cum am fost și acum, pentru tranzitarea acestor trupe.
Am putea să asigurăm prin porturile noastre, prin infrastructura noastră defluirea lor, mobilizarea lor și așa mai departe. Și sigur, sunt analize care se pot face. Din punctul meu de vedere, cred că ar trebui să încercăm să analizăm lucrurile la rece și să vedem cum vor evolua aceste chestiuni, dar să nu creăm îngrijorări inutile și speculații, pentru că într-o perioadă de tip pre-electoral, așa cum știți, toate lucrurile sunt exacerbate și duse în niște direcții care nu mai înseamnă un dialog rațional”.
Amintim că partidul condus de Anamaria Gavrilă a anunțat luni că începe procedura de revocare a președintelui interimar al României, Ilie Bolojan, susținând că acesta a devenit „un pericol de securitate națională”: Nu a existat nicio discuție pe fond, dar și din poziționarea partidelor a rezultat că această chestiune nu are în momentul de față o susținere parlamentară, dar nu s-a pus această problemă.
Întrebată în interviul HotSpot dacă România nu trebuia să participe la summitul de la Londra, lidera Partidului Oamenilor Tineri a răspuns că „ar fi trebuit, dar atitudinea lui Ilie Bolojan trebuia să fie alta”: „Ar fi trebui să participe, dar atitudinea lui Ilie Bolojan trebuia să fie alta și cel mult să facă o recomandare românilor și Parlamentului României. Macron a mers în SUA, a avut o întâlnire cu Trump, și Starmer, dacă ascultați, ei spun că vom face, vom merge, dar la un moment dat se opresc și se uită la Trump, pentru că avem totuși nevoie de sprijinul SUA”.
INTERVIURILE HotNews.ro