ANCPI invocă „riscuri suplimentare de securitate”. La ce se referă

ANCPI spune că nu poate confirma sau infirma dezvăluirile HotNews, care au arătat că angajați ai Agenției, dar și cetățeni care au folosit aplicațiile instituției, aveau datele expuse pe dark web dinainte de atacul cibernetic din iulie. 

• ANCPI a răspuns că informațiile privind parole, credențiale și configurațiile individuale de acces nu pot fi confirmate sau prezentate public. 
• Instituția spune că un răspuns mai clar în acest sens ar genera „riscuri suplimentare de securitate”.
• HotNews a relatat despre scurgeri de date personale care au avut loc înainte de atacul cibernetic care a blocat timp de o lună piața imobiliară din România. 

Investigația HotNews a arătat că parolele angajaților Agenției Naționale de Cadastru (ANCPI) și ale cetățenilor români care foloseau aplicațiile instituției erau expuse pe internet înainte să aibă loc atacul din iulie.  

Redacția a putut consulta aceste parole cu ajutorul unui instrument care indexează date personale expuse pe internet și dark web.

„Riscă să afecteze o anchetă penală în curs”

Într-un răspuns pentru HotNews, reprezentanții ANCPI spun că nu pot confirma autenticitatea datelor de logare descoperite anterior de HotNews. 

Apariția lor în „surse terțe”, spun ei, nu demonstrează că informațiile provin din infrastructura instituției și nici că erau valide în momentul atacului sau scurgerii lor. 

Originea și autenticitatea unor astfel de date pot fi stabilite doar în urma unor verificări tehnice de specialitate. Chiar dacă o astfel de verificare ar fi avut loc, ANCPI susține că nu poate divulga concluziile ei, pentru că „fac obiectul unei cercetări penale în curs, iar comunicarea lor „ar putea afecta desfășurarea cercetării”. 

Ce a raportat DNSC despre parolele angajaților

În spațiul public circulă însă un raport preliminar întocmit de Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), scurs în presă, dar despre care purtătorul de cuvânt al ANCPI spune că „nu avea caracter public”. 

Documentul vorbește inclusiv despre angajați ANCPI cu acces la echipamente esențiale care foloseau și reutilizau aceleași parole slabe. 

„Posibilitatea utilizării unor credențiale depinde de numeroși factori, inclusiv valabilitatea acestora, sistemul pentru care au fost emise, drepturile asociate, configurația tehnică și mecanismele suplimentare de securitate”, a mai precizat ANCPI pentru HotNews. 

ANCPI nu confirmă, dar a luat măsuri

ANCPI spune că un punct de vedere mai clar despre parolele descoperite de HotNews ar genera riscuri suplimentare de securitate. Instituția admite totodată că, între timp, a revizuit drepturile de acces la sistemele sale informatice și a schimbat „credențiale administrative”, respectiv „chei de securitate”.

„Sunt măsuri preventive și de consolidare” și nu confirmă premisele întrebărilor adresate de HotNews, insistă instituția.

ANCPI contrazice ceea ce se precizează inclusiv în raportul DNSC despre incident – că la nivelul sistemelor sale nu era folosită autentificarea multifactor. Este o măsură de securitate utilizată deja, „la anumite resurse interne”, precum și pentru „o parte dintre aplicațiile” folosite de cetățeni, se arată în punctul de vedere transmis redacției. Instituția nu dă exemple. 

Directorul ANCPI, Laurențiu Blaga, a subliniat însă că, pentru a proteja sistemele, a extins autentificarea multifactor imediat după atacul din iulie, și a început să implementeze soluții Microsoft care sporesc securitatea digitală a instituției. 

Serverele ANCPI erau protejate, dar nu prea

ANCPI mai respinge o concluzie a raportului DNSC: că serverelor sale le lipseau mecanisme de protecție esențiale. O analiză a incidentului nu se poate „raporta exclusiv la existența sau inexistența unei anumite categorii comerciale de soluții”, insistă reprezentanții instituției. 

În același timp, ANCPI recunoaște că după atac și-a actualizat echipamentele și mecanismele de protecție, fiind introduse măsuri suplimentare de „monitorizare, detectare și răspuns” – adică fix ce-i recomandase DNSC pentru a reduce vulnerabilitatea serverelor. 

ANCPI nu poate spune nici dacă bazele de date pe care le administrează au fost compromise de atacul din iulie 2026 sau înaintea lor. La câteva zile după atac, Laurențiu Alexandru Blaga dăduse asigurări că datele cetățenilor nu au fost extrase sau accesate de hackeri – afirmație contrazisă de HotNews, care a arătat că o parte din ele erau deja compromise. 

„Afirmația directorului general reflectă rezultatele verificărilor disponibile la data formulării acesteia. Investigațiile tehnice continuă, fără ca rezultatele lor să poată fi anticipate”,  se mai arată în punctul de vedere transmis redacției. 

Dan Cîmpean, directorul DNSC, a declarat într-un interviu acordat postului public de radio că instituția pe care o conduce a emis mai mult alerte privind riscuri de securitate cibernetică. ANCPI admite că a primit astfel de notificări, dar nu poate confirma pentru HotNews dacă ele au vizat și expunerea unor date de autentificare – ori ale angajaților, ori ale utilizatorilor obișnuiți.