Angajatorii vor contribui la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale
Guvernul a adoptat un proiect de Lege pe baza careia angajatorii vor plati lunar, incepand cu 1 ianuarie 2007, o contributie la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale, in cota de 0,25 la suta, aplicata asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de salariati.
Odata cu aplicarea noilor reglementari, se va diminua cu 0,25 la suta cota contributiei datorate la bugetul asigurarilor pentru somaj de angajatorii respectivi, stabilita potrivit legislatiei.
Beneficiarii
Potrivit proiectului de act normativ, in situatia in care pentru angajatori s-a deschis procedura falimentului, in conditiile Legii nr. 64/1995, din Fondul de garantare se asigura plata creantelor salariale care rezulta din contractele individuale si colective de munca incheiate de salariati.
Dispozitiile prezentului act normativ cu privire la constituirea Fondului de garantare intra in vigoare la 1 ianuarie 2007, dar de prevederile legii vor beneficia salariatii angajatorilor pentru care s-a deschis procedura falimentului dupa data de 1 ianuarie 2008.
Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale este constituit din contributia angajatorilor si din venituri reprezentand dobanzi, majorari de intarziere pentru neachitarea in termenul de plata a contributiei la fondul de garantare, precum si din alte sume provenite din surse admise de lege.
Conform legii, angajatorii au obligatia de a participa la constituirea fondului.
De asemenea, ei au obligatia de a declara lunar contributia la fondul de garantare, la organul fiscal competent, pana la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza drepturile salariale, termenul de declarare constituind si termen de plata.
Categoriile de creante salariale
Din sursele fondului de garantare se suporta urmatoarele categorii de creante salariale: salariile restante; compensatiile banesti restante, datorate de angajatori pentru concediul de odihna neefectuat de salariati, dar numai pentru pentru maximum un an de munca; platile compensatorii restante, in cuantumul stabilit in contractul colectiv de munca si/sau contractul individual de munca, in cazul
incetarii raporturilor de munca; compensatiile restante pe care angajatorii au obligatia de a le plati, potrivit contractului colectiv de munca si/sau contractului individual de munca, in cazul accidentelor de munca sau al bolilor profesionale, precum si indemnizatiile restante, pe care angajatorii au obligatia, potrivit legii, de a le plati pe durata intreruperii temporare a activitatii.