Antonio Ricci: Romanii din Italia, mai mult imigranti decat comunitari

Romanii sunt, din nou, protagonistii Dosarului Statistic editat de Caritas/ Migrantes si prezentat la Roma, ca in fiecare an, la sfarsitul lunii octombrie. Cu aproape 800.000 de cetateni cu resedinta in Peninsula la 31 decembrie 2008, comunitatea noastra ocupa primul loc ca importanta numerica, urmata de Albania si Maroc, fiecare cu circa 400.000 de prezente.

Odata cu intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, romanii au devenit cetateni comunitari, cu acelasi statut ca si italienii. Dar continua sa fie obiectul studiilor si cercetarilor despre imigratie. Despre Raportul 2009, statutul cetatenilor romani din Italia si despre viitorul comunitatii prin prisma statisticilor, am vorbit cu Antonio Ricci, unul din realizatorii Raportului Caritas.

Gianfranco Fini si strainii

“Obiectivul Raportului este sa ofere o cheie de lectura in legatura cu fenomenul imigratiei in Italia. Mesajul adresat institutiilor statului italian, este acela de a imbunatati gradul de integrare al celor care vin sa traiasca aici, printr-o politica de ospitalitate. „Comentand prezenta, la prezentarea Raportului, a lui Gianfranco Fini, presedintele Camerei Deputatilor din Italia, Ricci ne-a declarat: “De la presedintele Camerei ne asteptam clarificarea mai multor aspecte neclare cu privire la imigranti: obtinerea cetateniei, statutul generatiilor tinere, participarea politica.”

Gianfranco Fini este si cel care a promovat dreptul la vot al cetatenilor imigranti, starnind polemici chiar in interiorul propriului partid, Popolo della Libertà. Recent, el a sustinut in Parlament si schimbarea legii cu privire la obtinerea cetateniei italiene. “Da, actuala lege este depasita, a fost facuta pentru a facilita re-obtinerea cetateniei de catre emigrantii italieni in tarile din Sud America. Dar acum realitatea este alta, am devenit o tara in care creste imigratia”, ne explica Antonio Ricci.

Birocratia lenta

Raportul arata ca sunt aproape 800.000 de romani inscrisi la Evidenta Populatiei, dar estimarile vorbesc de un milion de prezente, numar confirmat si de expertul de la Caritas: “Romanii sunt pe primul loc ca numar, cu o prezenta pe care o estimam la peste un milion de persoane. Multi dintre ei inca nu s-au inscris pe listele de la primarie. Altii au depus cererea, si sunt in curs de obtinere a resedintei”.

Ce se intampla cu romanii care doresc si au dreptul sa obtina cetatenia italiana, dar reusesc sa aiba pasaport italian chiar abia dupa doi ani de la depunerea cererii? “Numarul celor care au cerut cetatenia este destul de mic, avand in vedere ponderea romanilor. In medie, in fiecare an se acorda circa 45.000 de noi cetatenii, in total. Un numar departe de a fi proportional cu cei care au acumulat o lunga perioada de permanenta pe teritoriul italian. Una dintre cauze este si incetineala birocratica cu care se obtin toate documentele necesare, si cu care, ulterior, se trateaza fiecare cerere in parte”.

“Imigranti” sau “comunitari”?

Una din polemicile iscate dupa aderarea Romaniei la UE, cu privire la terminologia cu care sunt definiti romanii, este cea legata de statutul de “imigrant”. Unii sustin ca romanii nu mai trebuie sa fie numiti imigranti, ci cetateni comunitari europeni. Dupa Romania, tara europeana cu cei mai multi cetateni rezidenti in Italia, este Polonia (aproape 100.000 de prezente), urmata de Germania, cu o comunitate de peste 40.000 membri.

In opinia lui Antonio Ricci, exista o mare diferenta intre terminologia oficiala si realitatea pe care romanii sau in general strainii, o traiesc in viata de zi cu zi. “Intr-adevar, Uniunea Europeana nu doreste folosirea termenului de imigrant atunci cand este vorba despre cetatenii europeni. Din pacate, institutiile italiene ii trateaza si pe romani ca pe alti cetateni extra-comunitari, chiar daca procedurile administrative s-au simplificat. Se mentin inca numeroase probleme legate de integrarea cetatenilor comunitari: pe langa dificultatile birocratice, mai exista si cele culturale.

Chiar si alti comunitari, proveniti din tari precum Franta sau Spania, intampina cateodata dificultati, mai ales la nivel cultural, atunci cand este vorba de integrare. Noi, cei de la Dosarul Caritas Migrantes, am luat in considerare in rapoartele noastre toti cetatenii care provin din Uniunea Europeana si s-au stabilit in Italia, chiar si inainte de extinderea Uniunii la 27 membri, cu Romania si Bulgaria.”