Apărare: UE își va întări autonomia de acțiune pentru a fi un "partener puternic" pentru Washington

Confruntați cu dezangajarea americană din mandatul lui Donald Trump și cu noi amenințări, liderii europeni, reuniți vineri în summit, au decis întărirea autonomiei de acțiune a UE pentru a-i permite să se afirme drept un „partener puternic” pentru NATO și Statele Unite, transmite AFP.

„Complementaritatea este cheia”, a insistat președintele Consiliului European, Charles Michel, după o videoconferință de aproape trei ore cu liderii celor 27 și cu secretarul general al NATO.

„Vrem să întărim capacitatea UE de a acționa de manieră autonomă, cu dorința de a fi un partener de încredere pentru NATO și pentru Statele Unite”, a argumentat el.

„Un parteneriat puternic cere parteneri puternici”, a insistat politicianul belgian. Noul secretar american de Stat, Antony Blinken, a folosit aceeași formulă în prima sa videoconferință cu miniștrii de afaceri externe ai UE, luni.

„Va trebui să înfruntăm aceleași amenințări și nici Europa, nici Statele Unite nu o pot face singure”, a spus secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

„Dar această capacitate a UE de a acționa de manieră autonomă îngrijorează țările membre din prima linie în fața Rusiei, deoarece se tem de o dezangajare europeană față de NATO”, a recunoscut un înalt funcționar european.

Liderii lituanian, leton și polonez și-au reafirmat preocupările în timpul dezbaterii, dar „nimeni nu a contestat nevoia de a acționa de manieră autonomă”, a precizat, pentru AFP, unul dintre participanți.

Iohannis: Relația transatlantică este esențială pentru securitatea Uniunii

În cadrul summitului, președintele Klaus Iohannis a afirmat că România susține implementarea inițiativelor Uniunii în domeniul apărării și securității, asigurându-se, în același timp, „deplina complementaritate cu NATO, care rămâne fundamentul apărării colective pentru acele state care sunt membre ale Alianței”, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.

Șeful statului a exprimat sprijinul „ferm” pentru consolidarea dialogului politic și pentru dezvoltarea parteneriatului strategic între UE și NATO, accentuând că relația transatlantică este esențială pentru securitatea Uniunii.

În ceea ce privește procesul de reflecție privind Busola strategică, președintele Klaus Iohannis a menționat că acesta constituie o oportunitate pentru definirea și consolidarea eforturilor Uniunii în domeniul securității și apărării.

Președintele României a susținut că, în cadrul viitoarei Conferințe despre viitorul UE, ar trebui identificate căile prin care Uniunea poate să devină mai puternică, inclusiv pe plan global. Din acest punct de vedere, Klaus Iohannis a menționat nevoia ca Uniunea să dețină, pe lângă o economie puternică, și o politică de securitate și apărare, precum și o politică externă puternice.

Noile amenințări

Președintele francez Emmanuel Macron a insistat asupra necesității „de a anticipa noile forme de amenințări, cibernetice, maritime, spațiale, aeriene”.

Riscurile țin, de asemenea, și de amenințarea teroristă. „Nivelul de amenințare este astăzi cel mai ridicat vreodată constatat după Războiul Rece, și nu vine doar din Rusia”, a explicat un diplomat european de rang înalt.

Eurodeputatul francez Arnaud Danjean (PPE, dreapta pro-UE), specializat în chestiuni de apărare, a deplâns o „falsă dezbatere” creată în jurul autonomiei de apărare a UE. „Toată lumea știe că inima NATO este rolul său pe frontul de Est, în fața Rusiei”, a avertizat el.

Potrivit acestuia, flancul Sudic are nevoie de „o adevărată autonomie europeană”, deoarece NATO se regăsește aici adeseori „paralizat” de Turcia, care se opune spre exemplu unei operațiuni în Libia, în condițiile în care în cadrul Alianței deciziile se iau cu unanimitate.

„Turcia este un membru important al NATO, dar noi (țările UE) avem dificultăți legate de comportamentele sale”, a subliniat Charles Michel.

Situația relațiilor dintre UE și Turcia va fi evaluată de liderii europeni la sfârșitul lui martie și „vom lua deciziile împreună”, a precizat el.

UE va trebui să facă front comun pentru a identifica mijloacele sale și în special dependențele: și ele sunt enorme, spune Arnaud Danjean, care citează între altele dronele, rachetele și geo-poziționarea pentru armele teleghidate.

„Va trebui să ne reducem dependențele, să ne diversificăm aprovizionarea iar acest lucru nu se aplică doar pentru capacitățile militare”, a insistat și șefa Comisiei, Ursula von der Leyen.

Comisia Europeană a furnizat recent un cadru cu planul său de acțiune pentru sinergii între industriile civile, spațiale și de apărare. Bugetul european prevede un buget anual de 1 miliard de euro timp de șapte ani pentru finanțarea Fondului European de Apărare.

„UE a identificat amenințările și mijloacele sale. Acum trebuie să treacă la acțiune”, a comentat diplomatul european.

Astfel, blocul comunitar trebuie să-și sporească capacitatea de a derula misiuni militare de manieră autonomă, să dezvolte o autonomie tehnologică, să fie în măsură să acționeze împotriva atacurilor cibernetice și să fie prezentă în spațiu și în toate mările pentru a apăra libertatea de navigare a navelor sale, a explicat el.

„Europenii au mijloacele de a acționa. Le trebuie voința politică. Din păcate, aceasta nu este încă aici”, a comentat el.