Aparitia primei doamne
Sursa Foto: Diasporaromaneascaunita.com
In timpul vizitei de la Paris, sotia presedintelui, Carmen Iohannis, a atras din nou atentia presei tabloide tot prin detalii vestimentare: tinuta all black, fusta deasupra genunchilor, etaland o pereche de picioare frumoase. Subiectul pare la prima vedere chiar asa: frivol, bulevardier si numai bun de can-can. Aruncati o privire ceva mai atenta. Asistam, cred, la ceva mai mult. Uitati cateva clipe de frivolitatea jurnalistica. Si daca ne aflam la inceputul unei schimbari de paradigma? La aparitia primei doamne in peisajul puterii dupa 25 de ani de stat in umbra presedintelui?
Sotiile presedintilor de dupa ’89, Nadia Constantinescu, Nina Iliescu si Maria Basescu au fost prezente ultra-discrete in spatiul public. Complexul Elena Ceausescu le-a determinat sa se retraga chiar mai mult decat, poate, si-ar fi dorit. Romania a desfiintat practic cabinetul doi dupa caderea lui Ceausescu, incercand sa ingroape cat mai adanc imaginea sinistrei sale sotii. Astfel, sotiile urmatorilor presedinti din Romania democratica au jucat un rol pur decorativ. Ele n-au fost, in ultimul sfert de veac, niciodata mai mult decat atat: o prezenta obligatorie, atunci cand protocolul o impune.
Din punct de vedere legal, in Romania nu functioneaza institutia primei doamne ca in Statele Unite, Franta sau chiar in Republica Moldova. La Palatul Cotroceni nu exista un birou destinat sotiei presedintelui, cu secretara si mic aparat functionaresc aflat la dispozitia sa, care sa o ajute in activitatea publica. Nadia Constantinescu, Nina Iliescu sau Maria Basescu au evitat reflectorele, nu s-au implicat zi de zi in activitati publice si s-au tinut cat mai departe de presa. Nu veti gasi prea multe interviuri cu ele.
S-ar putea ca acest model sa fi apus. In fond, a trecut un sfert de veac de la caderea comunismului. Carmen Iohannis l-a insotit pe seful statului in vizita de la Paris si Bruxelles, desi nu era o vizita de stat care sa reclame prezenta obligatorie. N-a participat la intalnirea oficiala cu presedintele Hollande, prima doamna a Frantei fiind un subiect ceva mai delicat, dar l-a insotit in schimb pe Klaus Iohannis la intalnirea cu diaspora. Nu doar ca l-a insotit, insa Iohannis le-a multumit celor prezenti pentru votul din noiembrie „si in numele sotiei”.
Iar aceasta, la randul ei, a coborat de pe scena dupa discursul presedintelui, facand poze cu romanii din diaspora cot la cot cu presedintele. Am urmarit o vreme comportamentul ei in sala: o prezenta vie, cu priza la public, cautata de aparatele foto si camerele de luat vederi. Parea sa-i faca si ei placere contactul cu publicul, prezenta in dreapta presedintelui. A acordat chiar un mic interviu, in care a manifestat empatie fata de alegatorii de la Paris: „Ne-a durut sufletul să-i vedem câte ore au trebuit să stea în ploaie, dar si în ce conditii si… sigur că suntem emotionati. Mai emotionati ca aici nu putem fi nicăieri pentru că sunt oameni dragi care au fost alături de noi si de care ne bucurăm acum în premieră” (Interviu acordat PrimaTV, potrivit diasporaro.com).
Deocamdata prima doamna si-a pastrat cateva ore la liceul Gheorghe Lazar din Sibiu unde preda limba engleza. Dar in viitor, acest lucru s-ar putea schimba, asa cum se anunta din acelasi mic interviu acordat la Paris: „Mi-am organizat în asa fel orele la scoală, încât să mai pot pleca din când în când, să fac si altceva, nu doar scoală. Momentan o să rămâneti la Sibiu? Da, rămân două zile la scoală, la Sibiu si restul… probabil… o să mă mut la Bucuresti sau mai vedem! Când o să avem si noi un loc acolo în Bucuresti, o să mai vedem. O să-l însotiti pe domnul presedinte si în alte deplasări? Sigur că da. De câte ori este nevoie sunt alături de el!” (Sursa)
Ramane de vazut cum isi imagineaza Carmen Iohannis „locul” ei la Cotroceni: unul la fel ca pana acum, de simpla jumatate a cuplului prezidential, care merge in urma presedintelui oriunde o cere protocolul, sau de prima doamna functionand alaturi de primul om in stat, eliberata de complexul Elena Ceausescu. Daca vrea mai mult, va fi nevoie de o reforma a institutiei prezidentiale.