Ariane 5 – De ce va rămâne în istorie racheta europeană aflată în fața ultimului zbor

Cele mai importante lansări spațiale s-au petrecut în SUA, dar Europa are și ea o mândrie, un simbol, când este vorba despre misiunile în spațiu: racheta Ariane 5 care s-a dovedit a fi extrem de fiabilă și nu are încă înlocuitor. De ce Ariane 5 merită un loc special în istorie?

Racheta europeană Ariane 5, care a zburat pentru prima oară în 1996 și la construcția căreia au participat 12 țări, este în fața ultimului zbor, cel cu numărul 117. Miercuri va avea loc, urmând să fie duși pe orbită doi sateliți: unul franțuzesc de comunicații militare și altul experimental, german.

Când Ariane 5 efectua primele zboruri era încă departe momentul în care un anumit Elon Musk urma să lanseze rachete reutilizabile ce pot reduce la sub 100 milioane de dolari costul unei lansări.

Ariane 5 a fost un model de precizie și fiabilitate, cu un lanț de furnizori reglat precum un ceas elvețian. Doar două eșecuri au fost în 27 de ani, în timp ce numărul reușitelor a trecut de 100.

Câteva lansări vor rămâne în istorie, iar o dovada supremă că Ariane 5 este de încredere o arată și faptul că NASA i-a încredințat lansarea telescopului James Webb care a fost trimis în spațiu în ziua de Crăciun a anului 2021. Un proiect de 10 miliarde dolari a fost încredințat europenilor.

Tot cu o rachetă Ariane 5 a fost trimisă către Jupiter și sateliții săi naturali sonda JUICE, în aprilie 2023, călătoria până acolo fiind de peste șapte ani.

În martie 2004, tot cu o rachetă Ariane 5, era lansată sonda Rosetta și sonda de aterizare Philae care urmau să petreacă zece ani aproape de cometa 67P/Churyumov-Gerasimenko. Robotul Philae a făcut istorie când a aterizat cu succes pe cometa Churyumov-Gerasimenko și a trimis poze de acolo, chiar dacă ințial au fost probleme și harpoanele nu se atașaseră cum trebuie.

Tot cu o rachetă Ariane 5 a fost lansată în toamna lui 2018 misiunea BepiColombo (pregătită de ESA și Agenția Spațială Japoneză) pentru a trimite o sondă către planeta Mercur, unde puține sonde au ajuns în apropiere, fiind nevoie de manevre gravitaționale foarte complicate. În 2025 ar trebui să vedem cele mai interesante fotografii cu Mercur.

Europa este din nou în dificultate, fiindcă nu mai are la dispoziție nicio rachetă orbitală: proiectul Ariane 6 este în întârziere și racheta nu va face primul zbor mai repede de 5-6 luni, iar zborurile rachetei Vega-C sunt suspendate pentru un timp, după o serie de eșecuri ale lansatorului de calibru mic.

Momentul este unul de cumpănă pentru industria spațială europeană și fiindcă nu au mai putut fi utilizate rachetele Soiuz (Soyuz), din cauza interdicțiilor impuse Rusiei, ceea ce a dus la o scădere a activității bazei de la Kourou (Guiana franceză), de la 15 lansări în 2021, la șase în 2022.

Au fost suprimate 190 de posturi dintre cele 1.600 de la baza spațială, pentru că noua rachetă are nevoie redusă de mentenanță și nu este necesară așa de multă mână de lucru.

Surse: AFP, space.com, ESA, SpaceNews.