Armenia amenință că va interzice difuzarea canalelor de televiziune rusești pe teritoriul său: „Să se consemneze care va fi următorul nostru pas"

Armenia ar putea interzice transmisiunile televiziunilor rusești dacă Moscova continuă să ignore cererile Erevanului privind relatarea mai echilibrată a informațiilor, a afirmat marți premierul armenen Nikol Paşinian, potrivit The Moscow Times.

„Ne așteptăm ca emisiunile canalelor de televiziune rusești să respecte cetățenii și sistemul de stat al Armeniei”, a declarat Pașinian, în cadrul unei conferințe de presă maraton, citat de agenția rusă de știri Interfax.

„Cerem o atitudine respectuoasă față de Armenia și de interesele ei”, a mai spus șeful guvernului de la Erevan.

Televiziunea de stat rusă a difuzat în mod constant atacuri la adresa conducerii și politicilor Armeniei de când relațiile dintre cele două țări s-au deteriorat din cauza eșecului Moscovei de a împiedica Azerbaidjanul să preia controlul asupra regiunii separatiste Nagorno-Karabah, în toamna anului trecut. Rusia a menținut o misiune de menținere a păcii în regiune după scurtul război din 2020 între Baku și Erevan.

După invadarea Ucrainei, în februarie 2022, Moscova s-a retras din rolul său de putere regională și de mediator, fiind forțată să își redirecționeze cea mai mare parte a armatei și a resurselor sale către efortul de război.

Vladimir Soloviov și soțul Margaritei Simonian, principalii propagandiști ruși care au înfuriat Erevanul

Kremlinul ar fi ordonat presei de stat și parlamentarilor ruși să dea vina pe Armenia pentru atacul Azerbaidjanului din septembrie 2023, a scris anterior presa rusă independentă.

În decembrie anul trecut, Armenia a emis o suspendare de 30 de zile pentru filiala locală a postului rus de televiziune Sputnik, finanțat de Kremlin, din cauza unor afirmații făcute de propagandistul Tigran Keosaian, care este soțul redactorei-șefe a RT (Russia Today), Margarita Simonian.

Ulterior, în luna martie, autoritățile armene au blocat difuzarea emisiunilor cunoscutului prezentator TV pro-Kremlin Vladimir Soloviov, invocând atunci „încălcări continue” ale regulilor media și atacurile acestuia la adresa autorităților din Armenia.

Avertismentul lui Pașinian

Potrivit Interfax, Pașinian a amenințat marți că „dacă numeroasele cereri sunt ignorate, nu există altă cale decât ca toate aceste canale de televiziune (rusești, n.r.) să fie oprite și să nu mai fie difuzate în Armenia”.

„,Am cerut și am cerut deja de cel puțin șapte ori și vom mai cere de încă două ori. Dacă nu, atunci să se consemneze care va fi următorul nostru pas”, a insistat premierul armean.

Moscova a anunțat că îşi retrage contingentul militar din Karabah

La mijlocul lunii aprilie, Kremlinul a confirmat că militarii ruşi desfăşuraţi în Karabah, începând din toamna lui 2020, au început să se retragă din zonă.

Anunțul a venit la şapte luni după recucerirea de către Azerbaidjan a acestei enclave controlate vreme de trei decenii de separatiştii armeni.

„Da, chiar aşa stau lucrurile”, a declarat pentru presă purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, confirmând informaţiile apărute în presa azeră cu privire la această retragere, potrivit AFP și Agerpres.

În toamna lui 2020, un război care a durat şase săptămâni între Azerbaidjan şi separatiştii susţinuţi de Armenia pentru controlul asupra enclavei Karabah s-a soldat cu 6.500 de morţi.

Războiul s-a mai soldat și cu o grea înfrângere a forţelor armene, care au trebuit să cedeze teritorii importante. Rusia a desfăşurat atunci o forţă de menţinere a păcii formată din 2.000 de soldaţi, pentru a face să fie respectate prevederile armistiţiului şi retragerea trupelor separatiste.

În septembrie 2023, Azerbaidjanul a întreprins o nouă ofensivă-fulger şi şi-a impus controlul peste întregul Karabah, fără ca forţele ruse să intervină, punând capăt celor trei decenii de conflict pentru control asupra enclavei.

La acea dată, Armenia a denunţat ferm inacţiunea aliatului său rus, considerat multă vreme arbitrul tradiţional în Caucaz, şi de atunci s-a apropiat de Occident. Tot de atunci, SUA, Uniunea Europeană şi Rusia au încercat să medieze pentru semnarea unui tratat de pace care să reglementeze disputele teritoriale dintre Baku şi Erevan, însă negocierile nu avansează deloc.