Artistele autentice din străinătate și din România care fac muzică pentru Generația Z și schimbă definiția succesului
Succesul unor artiste precum Olivia Rodrigo, Billie Eilish sau Demi Lovato reprezintă o schimbare de paradigmă în climatul muzicii pop. De la cântărețe care promovează o imagine perfectă prin piese despre iubire, despărțire și distracție, gen Beyonce, Rihanna, Taylor Swift sau Katy Perry, top-urile internaționale s-au umplut de un alt tip de artist, mult mai autentic în exprimare. E o schimbare care se simte și în România.
Albumul „Sour” de la Olivia Rodrigo a depășit toate așteptările. A ieșit pe piață acum o lună și deja e unul dintre cele mai apreciate și bine vândute materiale ale anului.
Pentru prima oară în istoria Billboard, două piese de pe un album de debut au ajuns în fruntea topului. „Sour” a debutat și pe primul loc în rândul celor mai bine vândute materiale din 2021.
Rodrigo e singura artistă feminină cu toate piesele de pe album în top 30 pe teritoriul Statelor Unite ale Americii. Și lista poate continua. Succesul ei nu se rezumă doar la publicul de peste ocean. „Sour” se ascultă și în Marea Britanie, Europa, chiar și în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii.
Până și românii de pe serviciile de streaming bagă single-ul „good 4 u”, care-i cea mai ascultat piesă de la Olivia printre compatrioți.
Popularitatea ei a surprins întreaga industrie muzicală. Nu e arhetipul vedetei pop. Majoritatea pieselor ei sunt incredibil de triste. Dar nu la modul „Someone Like You” sau „We are Never Ever Getting Back Together”.
Ele merg mai mult pe filmul unei sincerități zdrobitoare. Nu e nimic patetic la ea. Tot ce scrie îți frânge inima. Mai mult, Olivia Rodrigo nu cântă un pop așa cum îl știm noi cu toții. Aici mă refer la partea instrumentală.
De exemplu, piesa „good 4 u” se încadrează în genul „pop punk”, un stil care nu mai prinde la publicul general de aproape două decenii. Asta înseamnă că avem de-a face cu o generație nouă, cu gusturi diferite și preferințe care par ciudate la prima audiție.
Olivia Rodrigo nu e singura femeie din fruntea acestei mișcări. Face parte dintr-un nou val de artiști puternic influențați de preferințele Generației Z. Adică mai mult accent pe calitate și autenticitate decât pe divertisment:
Billie Eilish
„When We All Fall Asleep, Where Do We Go?”, materialul de debut semnat de Billie Eilish, a anunțat această schimbare de paradigmă din industria muzicală. E un album electro-pop, minimal, fără Max Martin sau alt producător consacrat în spatele beat-urilor, nu apelează la EDM și nu o să auzi „bangers” pe el.
Dar s-a vândut incredibil de bine. A luat și „Album of The Year” la premiile Grammy din 2020. A prins datorită faptului că Billie Eilish nu arată ca o artistă pop.
Se îmbracă așa cum vrea ea, nu-i pasă de „sex appeal”-ul care intră în fișa postului și nici nu face compromisuri. Albumul e produs de fratele ei. Practic totul e făcut în casă. A mizat pe talentul ei și s-a dovedit a fi suficient.
O altă cântăreață cu părul vopsit în culori ciudate, producție minimalistă și personalitate aparte e Grimes, care a scos în 2012 ceva asemănător. Pe atunci piața nu era pregătită pentru așa ceva.
Demi Lovato
Pe noul ei album, intitulat „Dancing With The Devil. The Art of Starting Over”, Demi Lovato cântă despre o supradoză care i-a fost aproape fatală. Cântăreții super celebri au avut întotdeauna probleme cu drogurile, în special rockstar-urile, dar în piese făceau doar aluzie despre episoadele de excese.
Ei bine, în 2021 nu mai există perdea. Acum toți vorbesc deschis despre asta pentru că e o problemă generală. Pe lângă problemele cu drogurile, Demi Lovato mai cântă și despre sexualitate și sănătate mentală, alte subiecte extrem de actuale, în special pentru tineri.
Genul ăsta de discurs l-am găsit și la Lady Gaga, doar că a fost doar un substrat, îngropat sub mormane de make-up și producție ambițioasă.
Demi Lovato își asumă o vulnerabilitate apreciată de o generație care e obișnuită să spună exact ce simte pe toate rețelele de socializare.
Halsey
Halsey nu se deosebește foarte mult de alte vedete pop în ceea ce privește muzica ei. Vine din lumea EDM-ului și cele mai cunoscute piese sunt în colaborare cu artiști comerciali, de genul The Chainsmokers sau G-Eazy.
Materialele ei solo sunt ceva mai complexe. O să auzi influențe din rock, pop, k-pop sau hip-hop. Nu se rezumă la un singur stil muzical, la fel cum tinerii din ziua de azi nu ascultă exclusiv rock sau Mozart.
Bagă de toate, datorită serviciilor de streaming. În plus, Halsey e o activistă care a vorbit de multe ori despre probleme de sănătate mentală, abuz sexual sau rasismul din societatea americană.
Genul ăsta de poziționare politică e în linie cu majoritatea tinerilor care sunt revoluționari prin definiție. Succesul ei se datorează și faptului că are curajul să spună lucrurilor pe nume, ceea ce e în antiteză cu vedetele pop din trecut, care se fereau să facă asta de frică să nu-și piardă sponsorii.
Olivia, Billie, Demi sau Hasley sunt doar câteva exemple din noul val al pop-ul internațional, unde imaginea și muzica ușor de digerat nu mai sunt la fel de importante ca personalitatea și conținutul. Sunt și exemple din România care confirmă acest trend:
EMAA
Emaa s-a remarcat în scena underground datorită unor colaborări cu Silent Strike și Deliric, artiști destul de cunoscuți, dar care nu apar la radio. Apoi a semnat cu casa de discuri Global Records și a început transformarea într-o artistă pop.
Această decizie a creat confuzie în scena underground, pentru că majoritatea cunoscătorilor au considerat că se va schimba în totalitate de dragul audiențelor. S-a întâmplat fix opusul. Emaa a schimbat publicul.
„Zburătorul” a ajuns pe primul loc în România, o piesă de dragoste foarte personală, asemănătoare cu ce fac băieții de la Carlas Dreams, colegii de label.
Global Records mizează foarte mult pe talentul ei și nu încearcă s-o transforme într-o Inna sau Antonia. Roxen, o altă artistă de la Global, pare o copie după Billie Eilish, dar pentru că nu avem mult content din partea ei, în afară de prestațiile de la Eurovision, e prea devreme să ne dăm seama în ce direcție o va lua.
Bruja
E clar că Bruja va rupe radio-ul din România în anii următori. A început ca trapperiță și cu toate că e în continuare la Seek Music, cel mai important label de trap de la noi, colaborarea cu Sasha Lopez i-a oferit și primul hit în airplay.
A lucrat și cu Connect-R, deci a ajuns în vizorul vedetelor mari din România. Asta cu toate că prezintă o imagine foarte neortodoxă pentru publicul local.
Bruja înseamnă „vrăjitoare” în spaniolă și pare mai potrivită pentru scena de black metal decât în mijlocul celor mai puternice reflectoare.
Dar din nou, publicul tânăr apreciază un artist care le poate face pe toate. Un pic de rap, niște rock, pop și să nu se ascundă în spatele metaforelor când vorbesc despre problemele societății.
INTERVIURILE HotNews.ro