Artiștii vs. organizatorii de evenimente: Cum a ajuns o schemă de ajutor de stat să pună în conflict scena culturală din România

​Guvernul României a anunțat săptămâna trecută o schemă de ajutor de stat pentru a sprijini sectorul cultural afectat de pandemia de COVID-19. Vicepremierul Raluca Turcan, Ministrul Culturii Bogdan Gheorghiu și Nicușor Dan, primarul Capitalei, au vorbit despre un buget estimat de 100 de milioane de euro, menit să relanseze entitățile de drept privat din cultură. Adică societățile comerciale, IMM-urile, și întreprinderile mari și ONG-urile culturale. Artiștii nu au fost incluși în mecanismul ăsta. De acolo a început tot scandalul.

La scurt timp după anunțul făcut de Guvern, lumea artistică s-a revoltat în secțiunea de comentarii de pe Facebook sau în grupurile de profil. Inițial au fost doar discuții între artiști și organizatori de evenimente. Despre cum funcționează industria muzicală, cine muncește și cine profită, un „back and forth” interminabil care a scos tot ce-i mai rău din oamenii care ar trebui să se ajute reciproc. Un dialog într-o bulă, nimic mai mult.

Dar când Tudor Chirilă a publicat o scrisoare deschisă dedicată Guvernului Orban, în care critică schema de ajutor de stat, totul a explodat. A cerut ca artiștii să fie incluși în schema ajutorului de stat, să devină „beneficiar eligibil al sumelor dedicate ajutorării sectorului cultural”. Marile canale media au început să vorbească despre problemele artiștilor în pandemie și mulți și-au dat cu părerea despre ceva ce nu știu, așa cum e normal în România.

Scrisoarea a fost semnată și de un număr mare de artiști, majoritatea comerciali, oameni de succes. Ce au înțeles unii din treaba asta? Că artiștii de radio, plini de bani, se plâng că mor de foame și stau cu mâna întinsă. Cerșesc bani de la stat când alții o duc mult mai greu.

Liderul trupei Vama a revenit cu o postare în care explică faptul că nu se referea neapărat la el sau la cei care au semnat scrisoarea, ci mai mult la oamenii din spatele lor. Inginerii de sunet, instrumentiștii sau tehnicienii.

Pe de altă parte, AROC, Asociația Română a Organizatorilor de Concerte și Evenimente Culturale, a emis un comunicat de presă în care spune că investiția de 100 de milioane de euro „e un moment fără precedent, a cărui importanță merită – în spiritul domeniului pe care îl reprezentăm – aplaudată”.

Sectorul cultural s-a împărțit în două tabere: organizatori de evenimente răsplătiți și artiști nemulțumiți. Am vorbit cu persoane din ambele grupuri. I-am sunat pe Codruța Vulcu, vicepreședintele AROC, și pe Răzvan-Adrian Ailenei, președintele MUZE, o organizație-non guvernamentală care a inițiat o petiție online pentru includerea artiștilor în schema de stat, ca să înțeleg mai bine ce se întâmplă în prezent cu scena culturală din România.

Ce spun organizatorii de evenimente culturale

Toate detaliile despre schema de ajutor de stat dedicată sectorului cultural se găsesc pe site-ul oficial al Ministerului Culturii. Sunt cinci măsuri importante dar ce merită reținut e faptul că acei 100 de milioane de euro nu sunt bani care intră direct în contul organizatorilor de evenimente. Ei se dau sub formă de grant-uri. Adică trebuie să faci ceva concret ca să-i accesezi.

În ceea ce privește organizatorii de evenimente, ei trebuie să-și păstreze activitatea. Nu pot obține banii dacă nu organizează evenimente. Deci din start artiștii sunt beneficiarii schemei de ajutor de stat. „Măsura B”, care se referă la organizatorii festivalurilor culturale comerciale, înseamnă un ajutor de stat de 25% din valoarea biletelor vândute pe ediția din 2019, dar nu mai mult de 800.000 de euro.

Și mai sunt niște obligații care avantajează în special artiștii români. Codruța Vulcu de la AROC mi-a explicat mai multe:

„Eu fără banii ăia nu mai fac festivalul anul viitor. E o eroare flagrantă de înțelegere a celorlalți din sector. Muzicianul român, de exemplu, e unul dintre beneficiarii reali ai schemei. Organizatorul de concerte sau festivaluri nu poate face altceva cu acei bani, decât un eveniment cultural sau un festival cultural, pe modelul anterior.

Prin schema de ajutor pot deconta doar scenotehnică, doar artiști români, fotografi, tehnicieni, graficieni ce lucrează la noua ediție a evenimentului sau festivalului. Statul român a spus că va deconta doar evenimentele cu artiști care au avut concerte pe teritoriului țării în 2019. Adică 99% din ei vor fi artiști români, pentru că nu vom vedea artiști străini care au cântat acum doi ani la noi în 2021.”

O veste bună pentru artiști, dar care nu salvează neapărat festivalurile mari din România, care se bazează pe nume importante din străinătate: „Guvernul decontează facturi plătite. Deci eu trebuie să fac un împrumut punte ca să-mi organizez festivalul. Ce bancă crezi că dă unui festival bani de împrumut în 2021?

Dar eu, Codruța, care fac ARTmania, nu pot deconta trupele străine care vor cânta anul viitor la festival. Pentru că nu au fost la noi în 2019. Din contră, statul îmi va impune să plătesc artiști români, într-un cuantum din suma primită ca ajutor de stat pentru redeschiderea sectorului. Așa a fost gândită schema de la început. O să iau formații din România. Costurile cu artiștii străini fiind acoperite din alte sume, care nu au legătură cu ajutorul primit de la statul român. Deși este o decizie care nu avantajează festivalurile, care au cheltuieli semnificative pentru programul cultural internațional, este totuși o măsură pe care o susținem și a cărei necesitate o înțelegem.”

Organizatorii de evenimente vor trebui să dea banii mai departe artiștilor din România, firmelor de scenotehnică, tehnicienilor etc. Practic, să distribuie sumele primite, procentual, în tot ecosistemul.

Codruța e de părere că nu a fost înțeleasă exact schema de ajutor de stat, în special rolul ei, nu doar măsurile. Crede că așa cum a fost gândită, schema are în vederea susținerea redeschiderii sectorului, și nu un sprijin imediat, direct a fiecărui actant din sectorul cultural. Statul ajută producătorii și organizatorii de evenimente culturale să nu dea faliment. Companiile ajută statul prin plata taxelor, și prin infuzia de capital în piața culturală, mult peste sumele pe care le dă statul. Nu e în interesul lor să dispară niște evenimente ca Untold, Electric Castle sau Summer Well, care aduc bugetului sume enorme de bani.

La rândul lor, organizatorii ajută artiștii prin aceste evenimente. Suma primită prin ajutorul de stat e dată mai departe artiștilor și tehnicienilor români.

Ce spun artiștii

E important de menționat faptul că artiștii din România sunt ajutați de Guvern în perioada asta. Un artist care a avut venituri exclusiv din drepturi de autor, poate aplica pentru șomaj tehnic la începutul fiecărei luni. Dacă vorbim de un nume mare, care cere câteva mii de euro pe concert, cel mai probabil încasează pe o companie.

Mai exact, dacă vrei să-ți cânte un artist mare la concert, o să-i livrezi banii pe un SRL. Și ei pot accesa fonduri pe capital de lucru, pe IMM-uri, care sunt pentru toată piața care a fost stopată.

Deci, artiștii au două opțiuni: ori accesează șomajul tehnic, ori grant-urile dedicate IMM-urilor, care valorează 15% din cifra de afaceri de pe 2019. Aici sumele cresc exponențial în comparație cu șomajul tehnic. Într-adevăr, și organizatorii de evenimente beneficiază de aceste grant-uri dedicate IMM-urilor, dar există o diferență importantă între cele două ajutoare de stat, pe care mi-a explicat-o Codruța Vulcu:

„Din grant-ul dedicat IMM-urilor pot să-mi plătesc chiria, telefonul, cheltuieli restante, taxe la stat. Dar, din noua schemă de la Ministerul Culturii, eu, ca organizator, pot să investesc banii respectivi doar într-un eveniment cultural, similar cu cel pe care l-am organizat in 2019.” Adică tot în artiști, scenotehnică și așa mai departe.

În acest context, de ce atâta tevatură? Chiar sunt artiștii victimele Guvernului? Sunt doar organizatorii avantajați de această schemă de ajutor de stat, dacă sunt condiționați de serviciile artiștilor români? Toată problema se rezumă la faptul că artiștii nu au fost chemați la masa negocierilor.

Răzvan-Adrian Ailenei, președintele organizației non-guvernamentale MUZE, mi-a explicat de ce ajutorul de stat, în forma lui inițială, era eronat: „Artistul nu e beneficiarul direct al acestor grant-uri. El beneficiază de ele doar prin niște interpuși. Nu toți artiștii trăiesc din evenimente. Sunt artiști care stau în studio și compun, actori care filmează, nu au prestații live. Deci mulți oameni erau din start excluși de la masă. Nu poți să zici că a fost echidistant. Dă-i o șansă artistului să negocieze procentajul acordat lui în această schemă de ajutor. ”

În opinia lui, organizatorii nu sunt de vină și nu ar trebui să existe un conflict: „Sunt o parte importantă a acestui ecosistem. Nu ținem partea cuiva anume, dar hai să facem ceva corect. Trebuie să-i dai șansa artistului să se înscrie în Registrul Sectorului Cultural”.

Când a fost anunțat grant-ul, în Registrul Sectorului Cultural se puteau înscrie doar societățile comerciale și organizațiile non-guvernamentale. MUZE a inițiat o petiție pentru a schimba acest lucru. În urma unei întâlniri la Guvern, s-a luat decizia de a include și posibilitatea persoanelor fizice de a se înscrie.

Mai mult, termenul a fost prelungit până la data de 9 decembrie. E esențial pentru orice organizație, societate comercială sau persoană fizică să se înscrie în Registrul Sectorului Cultural ca să poată beneficia de schema de ajutor de stat în valoare de 100 de milioane de euro. Cum stau lucrurile în prezent și ce s-a schimbat după apelul artiștilor Ministerul Culturii a postat niște precizări în urma unor „neclarități apărute în spațiul public”, care sună mai bine decât să spui feedback-ul negativ din partea artiștilor.

Raluca Turcan, vicepremierul României, a spus că: „artiștii reprezintă inima sectorului cultural, iar acest lucru ne dorim să reiasă din actuala schemă de ajutor de stat.” E important de știut că discuțiile între mediul cultural și reprezentanții Guvernului vor continua în perioada următoare. Raluca Turcan a declarat că:

„În acest moment actul normativ nu este în dezbatere publică, însă vom continua seria de întâlniri cu cât mai mulți reprezentanți ai sectorului cultural, astfel încât să putem creiona o schemă de ajutor de stat eficace și care să respecte toate normele naționale și europene.”

În plus, s-a decis prelungirea acordării șomajului tehnic pentru persoanele fizice care obțin venituri exclusiv din drepturi de autor până în iunie 2021, cât și PFA-urilor ce activează în domeniu. Deci artiștii independenți vor primi în continuare ajutor de la stat.

Între timp, Electric Castle și-a anunțat ieri primii headlineri pentru ediția din 2021. Untold Festival a confirmat că va avea loc ediția de anul viitor în perioada 5-8 august. Și alte festivaluri din România au început să muncească pentru evenimentele care s-ar putea sau nu să aibă loc în viitorul apropiat.

Sectorul cultural a fost grav afectat de pandemie, dar există ajutor de la stat și există speranță pentru o revenire la normal. Până atunci e important ca oamenii din industrie să nu se comporte ca o haită de câini care se luptă pentru un singur os. Mediul cultural se bazează foarte mult pe relațiile interumane.

O ceartă între două sau mai multe tabere nu ajută pe nimeni. Nici pe artist, nici pe organizator și nici pe cei din fața scenei. Organizatorul depinde de artist și artistul depinde de el. Dar ,amândouă entitățile sunt inexistente fără public. Să nu uităm asta.