Aruncați ca gunoiul: Ce spun afganii dați înapoi pe mâna talibanilor, într-o țară în care se simt străini

Ghulam Ali își începe zilele în dureri, mușchii îi sunt înțepeniți de la căratul sacilor cu cereale cu o căruță șubredă pe străzile Kabulului, cu dor de țara pe care a numit-o „acasă” aproape patru decenii, relatează joi agenția Reuters.

Ali se numără printre cei peste 1,2 milioane de afgani expulzați din Iranul învecinat începând din martie 2024, potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM). Teheranul a promis expulzări în masă ca răspuns la nemulțumirea tot mai mare a populației locale față de refugiați.

Mii de persoane au fugit, de asemenea, luna aceasta, după ce loviturile aeriene israeliene și americane au vizat ținte de pe teritoriul iranian.

Pentru Ali, în vârstă de 51 de ani, Iranul a fost acasă. Familia sa a părăsit Afganistanul în timpul invaziei sovietice din anii ’80, când el avea doar 10 ani.

„Acolo am crescut, acolo am muncit, acolo mi-am îngropat părinții”, a povestit el reporterilor în timpul unei pauze de prânz în Kabul, sorbind un ceai verde și mâncând simplu, doar pâine naan.

„Dar, în cele din urmă, ne-au aruncat ca pe niște gunoaie. Am pierdut totul – casa, micile economii pe care le aveam în numerar, demnitatea mea”, a declarat el pentru Fundația Thomson Reuters printr-un apel video.

Ca mulți alții, s-a întors într-o țară pe care o cunoaște abia și care s-a schimbat drastic.

Afganii care au căutat refugiu în țările vecine

Străini în propria lor patrie, mulți bărbați se zbat să-și întrețină familia, în timp ce femeile se confruntă cu restricții severe în viața de zi cu zi sub regimul taliban.

Din 2023 încoace, se estimează că aproximativ 3 milioane de afgani au fost forțați să plece din Iran și Pakistan, țări în care se refugiaseră pentru a scăpa de decenii de război și, după revenirea talibanilor la putere în Kabul în 2021, de regimul extremist.

Nedoriți peste granițe, s-au întors într-o patrie care se confruntă cu prăbușire economică și indiferență internațională.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut recent, în ultimul său raport despre Afganistan, ca țările care găzduiesc refugiați afgani să protejeze persoanele vulnerabile și să respecte obligațiile internaționale, asigurându-se că orice întoarcere în Afganistan este voluntară.

„Cei întorși se confruntă cu provocări imense… în special cu găsirea unui adăpost, a unui loc de muncă și accesul la servicii de bază”, a spus el.

Potrivit autorităților talibane, până la 10.000 de femei, bărbați și copii afgani trec zilnic granița de la Islam Qala, venind din Iran.

Afganistanul s-a prăbușit din nou într-o sărăcie cruntă după revenirea la putere a talibanilor

În interiorul Afganistanului, organizațiile de ajutor umanitar spun că situația este critică, cu adăposturi insuficiente, lipsuri alimentare și nicio strategie clară pentru reintegrarea afganilor care s-au întors în țara lor natală.

„Se întorc într-o patrie complet nepregătită să îi primească”, a avertizat luna trecută Arafat Jamal, reprezentantul UNHCR în Afganistan, într-o declarație oficială.

De asemenea, viceministrul taliban pentru afaceri de frontieră și refugiați, Abdul Zahir Rahmani, a declarat săptămâna aceasta presei locale că Afganistanul a înregistrat o creștere accentuată a numărului de refugiați reveniți în țară, după cele 12 zile de război între Iran și Israel.

Mulți refugiați au declarat pentru Reuters că nu au avut niciun cuvânt de spus în privința întoarcerii lor.

Expulzați și tratați cu dispreț în țara natală

Ali a povestit că a fost arestat pe un șantier din Mashhad, al doilea oraș ca mărime din Iran, deoarece nu avea documente în regulă, în cadrul unei campanii a poliției iraniene împotriva refugiaților.

El, soția sa, cei șase copii, cele două nurori și cei cinci nepoți au fost expulzați în martie.

„Ne-au tratat ca pe niște infractori”, a spus el. „Nu i-a interesat cât de corecți eram sau câtă nevoie aveam. Tot ce voiau era ca toți afganii să plece”, a deplâns acesta.

Familia extinsă – 15 persoane cu vârste între 5 și 51 de ani –â- locuiește acum înghesuită într-o casă cu două camere, din chirpici, la marginea de vest a Kabulului.

Ali a spus că accentul său dari cu influențe persane îi atrage batjocura din partea celorlalți muncitori – un alt semn că nu se integrează. Dar el susține că nu pune la suflet ironiile lor și că singura lui grijă este să-și hrănească familia.

„Abia reușim să mâncăm decent”, afirmă soția lui, Shahla. „Chiria este 4.000 de afgani (n.r. moneda națională a Afganistanului) pe lună (56 de dolari) – și chiar și asta e o povară. Unul dintre fiii mei are deficiențe de vedere, celălalt se întoarce acasă în fiecare zi cu mâinile goale”, povestește femeia.

Situație dramatică pentru femeile afgane

Pentru femei și fete, întoarcerea poate însemna o dublă strămutare. Ele sunt supuse unora dintre cele mai represive legi talibane, inclusiv restricții privind deplasarea fără un „mahram” (însoțitor bărbat) și limitări severe în privința educației și a muncii.

La marginea de vest a Kabulului, Safiya, în vârstă de 38 de ani, și cele trei fiice ale sale își petrec zilele într-o casă închiriată, ambalând dulciuri pentru magazine. Câștigă doar 50 de afgani pe zi, sub pragul sărăciei din Afganistan, stabilit la 1 dolar pe zi.

Safiya a spus că au fost expulzate din Iran în februarie.

„La Teheran, coseam haine. Fetele mele lucrau la o cofetărie”, a povestit Safiya, care a preferat să nu-și dezvăluie numele de familie.

„Viața era grea, dar aveam libertate și speranță… Aici, nu există muncă, nu există școală, nu există demnitate. E ca și cum ne-am fi întors acasă doar ca să fim din nou exilați”, mai spune ea.

În timpul expulzării, Safiya a fost separată de fiica sa cea mică timp de o săptămână, în timp ce familia a fost reținută, din cauza unor dispute privind documentele – un episod care îi provoacă și acum coșmaruri adolescentei de 16 ani.

În Iran, afirmă Safiya, „fetele mele aveau vise mari. Acum stau toată ziua acasă și așteaptă”.

Nu doar Iranul a expulzat afganii de la întoarcerea la putere a talibanilor

Afganii sunt expulzați cu forța și din Pakistanul vecin – peste 800.000 de persoane au fost expulzate din octombrie 2023, potrivit Amnesty International.

Născut în Pakistan din părinți refugiați afgani, Nemat Ullah Rahimi nu a locuit niciodată în Afganistan până iarna trecută, când poliția i-a dat abia timp să închidă magazinul alimentar din Peshawar înainte de a-l trimite peste granița Torkham.

„Nici măcar nu am avut voie să-mi vând marfa. Soția și copiii mei – toți născuți în Pakistan – nu aveau acte legale acolo, așa că a trebuit să plecăm”, afirmă bărbatul de 34 de ani.

Rahimi lucrează acum ore întregi la un atelier de vulcanizare, la o intersecție prăfuită de la marginea Kabulului, încercând să-și reconstruiască viața.

„Nu pot spune că e ușor. Dar nu am de ales. O luăm de la zero”, a spus el.