Asalt la vaca germană de muls. Grecia amenință cu confiscarea activelor germane, pentru pretinse sute de miliarde euro compensație de razboi, Polonia îi urmează exemplul

Grecia dezgroapă din nou securea războiului cu Germania, după peste 70 de ani de la încheierea celui de-al doilea război mondial și un faliment de stat iminent în 2010, evitat și cu ajutor german. Miercuri, în Parlamentul de la Atena, după 12 ore de dezbateri, s-a decis solicitarea oficială de reparații de război în favoarea Greciei, de până la 300 de miliarde euro. Iar lucrurile nu s-au oprit doar la atât: potrivit unor surse citate de Spiegel, Atena ar veni și cu amenințarea „confiscării averii germane“, de pe teritoriul său.

Parlamentul grec a decis să solicite oficial Germaniei, plăți pentru daunele și crimele din timpul celui de-al doilea război mondial. Potrivit unei comisii grecești de experți, suma ar fi de peste 290 miliarde de euro. Printr-o mare majoritate a plenului, s-a votat pentru solicitarea președintelui Parlamentului grec, Nikos Voutsis, prin care guvernul elen este îndemnat să ia toate măsurile diplomatice și juridice necesare acestui demers.

În primul rând, este vorba de o așa-numită notă verbală, un mesaj scris al unui alt stat, către Ministerul de Externe al Germaniei. „Cererea de compensații este o datorie istorică și morală, pentru noi“, a declarat prim-ministrul Alexis Tsipras, în discursul său în fața parlamentului, de miercuri seara.

Déjà-vu

Compensații de acest gen din partea Germaniei s-au vrut și în România. S-a evocat mereu și repatrierea tezaurului românesc din Rusia, în spiritul unor datorii istorice. Sunt probleme încâlcite și controversate, pentru unii nerezolvate până acum.

Grecia recidivează în anul electoral 2019, supralicitându-se prin amenințarea cu confiscarea proprietății germane. Ea mai ieșit la rampă cu o solicitare de 500 de miliarde euro, în anul electoral 2015, prin trompeta populistă a premierului Tsipras. Se pare că acest scenariu belicos și revanșard ajută Syriza în alegeri.

El nu a vrut să amestece subiectul mai vechi, cu criza financiară severă din ultimii ani și datoria externă a țării, a declarat miercuri Tsipras. Însă după terminarea programelor de ajutor internațional, a venit momentul. „Acum avem șansa să finalizăm acest capitol, pentru ambele popoare”. Pentru el, ar fi important să stea față în față cu Germania, „în prietenie și de la egal la egal”.

Grecia este conștientă de efectele unui astfel de pas drastic, care ar fi o povară grea pentru relația germano-greacă. Această măsură ar constitui un pas decisiv, iar consecințele pentru turismul și comerțul dintre cele două țări ar putea fi grave. Însă, înainte de acest pas, se intenționează prezentarea planurilor guvernului grec, în fața noului Parlament al UE. Se mai intenționează și o campanie de informare asupra acestei probleme, în Germania.

În cadrul dezbaterii în Parlamentul grec, s-au înregistrat momente dramatice, culminând cu relatări ale martorilor oculari la masacrele naziste din satele grecești. De ocazie au profitat și populiștii, care au spus că, prin solicitarea de despăgubiri, premierul Alexis Tsipras vrea să câștige voturi pentru viitoarele alegeri din octombrie. Partidul grec de extremă-dreaptă, Chrysi Avgi (Răsărit de aur), a făcut o listare proprie a reparațiilor cuvenite de la germani, în valoare de 400 miliarde de euro.

Nein-ul german

Parlamentarii greci din opoziție au avertizat însă că, de la Germania, nu se poate aștepta, în sensul acesta, nimic. „Partea germană este de părere că a soluționat problema, odată cu plata a 160 de milioane de mărci germane pentru victime și angajarea a 420.000 muncitori-oaspeți din Grecia“, a declarat politicianul de opoziție, Vasilis Leventis .

Și Germania vede subiectul ca încheiat. Guvernul de la Berlin se bazează pe tratatul Doi-plus-Patru, din 1990, semnat la reunificarea Germaniei. Problema reparațiilor de război este acolo reglementată, din punct de vedere juridic și politic, a declarat miercuri, la Berlin. purtătorul de cuvânt al guvernului, Steffen Seibert.

Juriștii și istoricii din ambele țări susțin însă puncte diferite de vedere, pe dreptul grecilor la despăgubiri. Conflictul ar putea ajunge, în cele din urmă, la Curtea Internațională de Justiție de la Haga.

Pretenții de la PiS

A doua zi după decizia în Parlamentul elen, însărcinatul din guvernul polonez cu despăgubirile de război, Arkadiusz Mularczyk, a solicitat Parlamentului Poloniei să facă pașii necesari, în vederea unor „reparații oficiale“ din partea Germaniei. „Decizia Parlamentului elen arată că internaționalizarea problemei, în ceea ce privește despăgubirile de război din Germania, este realistă“ a scris joi, pe Twitter. politicianul conservator, membru al partidului de guvernământ, Lege și Justiție (PiS).

PiS ar fi solicitat în mod repetat, începând din 2017, plăți compensatorii din partea Germaniei, pentru cel de-al doilea război mondial. Cu toate acestea, o solicitare oficială a guvernului polonez către cel german, nu a existat până acum.

Guvernul federal german a respins cererile Poloniei, indicând renunțarea poloneză, confirmată în repetate rânduri, la astfel de plăți. Cu toate acestea, oficialii guvernului polonez susțin că o declarație de refuz, datând din 1953, a fost neconstituțională, fiind făcută doar la presiunea Uniunii Sovietice, și raportându-se nu la întreaga Germanie, ci doar la fostul RDG.