Aspretele, peștele „dinozaur” unic în lume, care trăiește în apele României, câștigă cursa contra cronometru pentru salvarea speciei

Fundația, care a iniţiat proiectul „Aspretele Trăieşte”, subliniază că în perioada 25 iunie – 3 iulie se desfăşoară pescuit ştiinţific la asprete cu o echipă de nouă ihtiologi, parte din etapa finală a acţiunilor de evaluare a efectivelor speciei, desfăşurate pe o perioadă de trei ani.

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a vizitat joi puncte cheie ale proiectului, afirmând că „orice specie care, prin dispariţia ei, reduce biodiversitatea, ia cu ea şi o parte din viaţa Planetei”.

La rândul său, conservaţionistul Alex Găvan, fondatorul proiectului „Aspretele Trăieşte”, consideră că, salvând aceste pește ne salvăm, de fapt, pe noi înşine. „Suntem cu toţi custozii acestei planete, nu stăpânii ei, nu cuceritorii ei”, a explicat el.

„După ce, ani la rândul, a existat zvonul dispariţiei sale, numărul de exemplare de asprete identificate prin pescuit ştiinţific în cadrul proiectului de conservare Aspretele Trăieşte a crescut bătând record după record. În perioada 25 iunie – 3 iulie se desfăşoară pescuit ştiinţific la asprete cu o echipă de nouă ihtiologi, parte din etapa finală a acţiunilor de evaluare a efectivelor speciei, desfăşurate pe o perioadă de trei ani. De asemenea, în contextul adoptării de către UE, săptămâna trecută, a legii restaurării naturii, Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a vizitat joi, 27 iunie, puncte cheie din cadrul proiectului”, a transmis Fundaţia Alex Găvan.

Informaţiile oficiale ale Ministerului Mediului înainte de 2019, anul de început al proiectului, estimau populaţia de asprete ca fiind între 10 şi 15 exemplare.

În 2020, echipa a identificat 12 exemplare, în 2021, 10 exemplare, iar apoi, în urma cercetărilor sprijinite de către MBZ Species Conservation Fund, numărul exemplarelor a crescut semnificativ, cu 57 de exemplare identificate în 2022 şi 154 în 2023.

„Arealul său a fost extins de la doar un kilometru şi confirmat pe o lungime de 16 kilomentri a râului Vâlsan, între localităţile Brădetu şi Vâlsăneşti, aici fiind singurul loc de pe întreaga planetă unde acest peşte se mai regăseşte. Debitul de apă insuficient asigurat în aval de barajele Vâlsan şi Dobroneagu, poluarea apei, fragmentarea habitatului, extragerea de bolovani din albia râului sau tăierea vegetaţiei de pe maluri sunt doar câteva din cauzele care au făcut ca aspretele să devină cel mai rar peşte de apă dulce din Europa şi poate chiar din lume. Este critic periclitat, deşi întregul său areal se află sub protecţia unei rezervaţii naturale şi a unui sit Natura 2000”, a precizat Fundația, într-un comunicat de presă.

Încă de la început, echipa „Aspretele Trăieşte” a lucrat la îmbunătăţirea condiţiilor de habitat, între timp, reuşind stoparea unei mari părţi din distrugerile care se petreceau pe Vâlsan.

De asemenea, acţiunile din teren au dus la reducerea intensităţii factorilor de poluare, iar debitul de apă al râului se apropie acum de valoarea optimă, fiind pe cale ca acest aspect să fie rezolvat permanent.

Salvarea aspretelui de la extincţie se sprijină pe patru piloni:

• Crearea Sanctuarului Aspretelui pe malul râului Vâlsan, la Galeşu – baza de cercetare şi înmulţire a speciei în captivitate. Ea va servi şi ca un centru de vizitare experienţial şi sustenabil, cât şi ca un hub comunitar. Terenul a fost deja achiziţionat cu ajutorul Kaufland România.
• Reconstrucţia ecologică a râului Vâlsan, urmată de cea a râului Argeş şi a râului Doamnei, în vederea reintroducerii aspretelui în arealul său istoric. Un proiect pilot de reconstrucţie ecologică se desfăşoară deja în parteneriat cu Administraţia Bazinală de Apă Argeş-Vedea. Parte din acţiunile de reconstrucţie a habitatelor acvatice degradate se fac şi cu sprijinul Fundaţiei Disney, iar refacerea conectivităţii râului, prin îndepărtarea barierelor artificiale care fragmentează habitatul aspretelui şi care nu îşi mai îndeplinesc funcţia pentru care au fost construite, este realizată cu susţinerea Programului Open Rivers.
• Advocacy ferm şi eficient pentru cauza aspretelui, într-o manieră încărcată de bunătate iubitoare. Oferirea de sprijin instituţiilor statului român, la toate nivelurile, pentru a asigura respectarea şi punerea în aplicare a legislaţiei de mediu.
• Educarea continuă, implicarea şi împuternicirea comunităţilor locale. Conştientizarea faptului că prezenţa aspretelui în zonă şi existenţa ariei protejate sunt un privilegiu şi reprezintă cheia de boltă către regenerarea şi dezvoltarea durabilă a văii Vâlsanului.

Ce spune ministrul Mediului

Mircea Fechet, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, a declarat că a vrut să vină să vadă cu ochii săi cel mai rar peşte de apă dulce din Europa, şi poate chiar din lume: aspretele.

„Dintre toate locurile de pe Pământ, aspretele îşi are aici ultimul său refugiu – râul Vâlsan. Este singurul loc unde mai poate fi văzut! Aş vrea ca toată lumea să înţeleagă cǎ orice specie care, prin dispariţia ei, reduce biodiversitatea, ia cu ea şi o parte din viaţa Planetei. Alex Găvan şi echipa sa din proiectul Aspretele Trăieşte au demonstrat că, prin implicare constantă şi pe termen lung, prin multă dedicare şi acţiune, dispariţia unei specii poate fi reversibilă. Este un proiect de conservare unic la nivel mondial. Ministerul Mediului sprijină proiectul Aspretele Trăieşte şi căutăm împreună soluţii pentru finanţarea sa”, a afirmat Fechet.

De asemenea, ministrul Mediului remarcă şi faptul că, la nivel european, săptămâna trecută a fost adoptată cea mai importantă lege de mediu a UE: Legea restaurării naturii, care creează premisele pentru ca viaţa noastră să nu aibă de suferit în viitor.

„Echipa proiectului Aspretele Trăieşte face deja de ceva vreme lucruri care ţin de punerea în practică a acestei legi”, a adăugat Fechet.

Alex Găvan: Suntem cu toţi custozii acestei planete, nu stăpânii sau cuceritorii ei

Conservaționistul Alex Găvan afirmă că visul celor carfe au lucrat la acest proioect nu a fost doar salvarea aspretelui, ci şi ca proiectul să devină un far în conservarea vieţii sălbatice şi a naturii de pretutindeni şi, în acelaşi timp, inspiraţie pentru toţi cei ce vor să înceapă iniţiative de mediu pentru a reconecta oamenii cu planeta.

„Salvând aspretele ne salvăm, de fapt, pe noi înşine. Suntem cu toţi custozii acestei planete, nu stăpânii ei, nu cuceritorii ei, iar postura de custode vine cu o responsabilitate pe măsură. Aspretele este un templu. Planeta aceasta este un templu, cu toate câte sunt în ea. Acest templu suntem noi, cu toţii”, spune Găvan.

La rândul său, Iain Trewby, Country Manager Fauna&Flora International, consideră că salvarea aspretelui nu reprezintă doar salvarea de la dispariţie a unui peşte mic, ci şi dezvoltarea unei colaborări strânse cu oamenii din comunitate „pentru a avea grijă de râurile noastre, râuri de care depindem pentru supravieţuire şi bunăstare”.

Proiectul „Aspretele Trăieşte” este iniţiat şi desfăşurat de către Fundaţia Alex Găvan, având ca partener strategic Fauna & Flora International. Fundaţia Alex Găvan a fost creată să manifeste în plan concret viziunea fondatorului său conform căreia „Universul înseamnă abundenţă, generozitate şi altruism”, prin desfăşurarea de proiecte în domeniul mediului, al educaţiei, al sportului, al artelor şi al cauzelor sociale.

Pe 21 octombrie 2020, Alex Găvan anunţa că aspretele, peştele fosilă vie vechi de 65 de milioane de ani aflat în pragul dispariţiei iminente, a putut fi filmat şi fotografiat în acea dimineaţă pe valea Vâlsanului, din Munţii Făgăraşului.

Găvan remarca faptul că astfel au putut fi realizate „primele imagini video după mulţi ani de incertitudine”.

„Această dimineaţă ne dăruieşte una dintre cele mai minunate veşti. Este legată de peştele nostru naţional, aspretele – Romanichthys valsanicola, specia de folsilă vie, veche de 65 de milioane de ani şi contemporană cu ultimii dinozauri care au umblat pe suprafaţa planetei. Este cel mai rar peşte din Europa şi, după unele estimări, chiar din lume. Sunt emoţionat să vă împărtăşesc că, pentru prima dată după mulţi ani, aspretele se destăinuie oamenilor în imagini video. A fost identificat în jurul orei 8, în zona satului Brădetu, de către colegii şi prietenii mei din echipa de salvare a aspretelui, ihtiologii Andrei Togor şi Marcus Drimbea (reprezentând partenerii noştri de la Asociaţia Aqua Crisus), aflaţi în cadrul unei sesiuni de pescuit ştiinţific pe valea Vâlsanului ce analizează impactul amenajărilor hidrotehnice la nivelul ihtiofaunei”, anunţa atunci Găvan.

El preciza că, deşi atunci când a fost descoperit in 1956 aspretele se mai regăsea şi în râurile Argeş şi Doamnei, din cauza modului neînţelept în care oamenii aleg să exploateze resursele planetei, acum arealul său este limitat la o porţiune de doar câţiva kilometri pe un singur râu, izvorâtor din munţii Făgăraşului.