AUDIO Noua politica externa a Romaniei: Un balet de amenintari si retractari. Vezi in text evolutia reactiilor oficiale dupa interventia Germaniei si Frantei in cazul Schengen
Mai multi parlamentari din Comisiile de politica externa ameninta ca nu vor ratifica o modificare a Tratatului de la Lisabona care permite Germaniei sa mentina cei 3 eurodeputati in plus decat numarul stabilit deja, ca replica la scrisoarea ministrilor de interne german si francez care cereau explicit amanarea aderarii Romaniei la spatiul Schengen. Contactat de HotNews.ro, presedintele Comisiei de politica externa din Senat, Titus Corlatean a explicat situatia ratificarii protocolului si a declarat ca este o chestiune „de principiu” ca statele mari sa nu beneficieze de derogari, ca o eventuala neratificare ar crea un disconfort politic intre Germania si Romania, insa crede ca Parlamentul nu va respinge acest protocol.
- Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, a declarat recent ca nu exclude varianta ca Bucurestiul sa denunte unilateral Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV) si sa conditioneze aderarea Croatiei la Uniunea Europeana.
- „Nici MCV, nici accesul Croatiei, nici problema europarlamentarilor germani nu sunt parghii cu care sa ne rezolvam problema Schengen„, a spus Traian Basescu.
Valul de reactii oficiale din partea Romaniei a inceput dupa ce Germania si Franta au cerut, printr-o scrisoare semnata de ministrii de interne si adresata comisarului pentru Afaceri Interne in Comisia Europeana, Cecilia Malmstrom, ca aderarea tarii noastre la spatiul Schengen sa fie amanata, precizand ca o aderare in martie 2011 ar fi „prematura”.
„Apreciez ca scrisoarea celor doi ministri, francez si german, e un act de discriminare la adresa Romaniei (…) Nu vom accepta o discriminare din partea nimanui, fie ea si din partea celor mai puternice state ale UE„, a declarat imediat presedintele Traian Basescu.
Prima reactie in noul an a fost data de Ministrul de Externe, Teodor Baconschi care a declarat pentru Adevarul ca nu exclude varianta ca Bucurestiul sa denunte unilateral Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV) si sa conditioneze aderarea Croatiei la Uniunea Europeana, in cazul unei eventuale neadmiteri a Romaniei in spatiul Schengen.
A doua reactie a venit sub forma intentiei manifestate de mai multi parlamentari din Comisiile de politica externa din Camera Deputatilor si Senat de a nu ratifica o modificare a Tratatului de la Lisabona care permite Germaniei sa mentina cei 3 eurodeputati in plus decat numarul stabilit deja.
EUObserver sustine ca in cazul in care Romania ar respinge protocolul, Spania, care ar urma sa castige patru noi mandate de europarlamentari, ar fi lovita mult mai tare decat Germania, Franta sau Olanda.
„Au fost discutii foarte dure, am spus sa mai amanam (n.r. – decizia) o luna ca sa vedem situatia. Dar principiul acesta a fost: de ce noi trebuie sa ne conformam la toate si marile puteri… Germania are derogare imediata pe tema aceasta„, a declarat presedintele Comisiei pentru politica externa din Camera Deputatilor, Attila Korodi, scrie EUObserver care citeaza NewsIn.
Contactat de HotNews.ro, presedintele Comisiei de politica externa din Senat, Titus Corlatean a explicat situatia ratificarii protocolului si a declarat ca este o chestiune „de principiu” si ca nu e normal ca statele mici si mijlocii sa respecte toate regulile, iar statele mari, precum Germania, sa beneficieze de derogari. Corlatean a precizat ca o eventuala neratificare ar crea un disconfort politic intre Germania si Romania, insa crede ca Parlamentul nu va respinge acest protocol.
Descarca fisierul audio in format MP3
- La comisiile reunite Camera – Senat au avut loc aceste discutii in decembrie. Au fost discutii destul de infierbantate. A existat o majoritate a celor doua comisii care au dorit sa adopte o pozitie ceva mai intransigenta fata de solicitarea Germaniei de a obtine o derogare. Cu o anumita motivatie care de principiu este corecta. Atata vreme cat avem un set de reguli la nivel european si se solicita tuturor statelor membre, indiferent de rang, de putere, de data intrarii in UE, sa respecte aceste reguli, inclusiv statele mici… Aparitia unor solicitari de derogari de la reguli formulata in cazul asta de Germania, un stat mare al UE…. Asta e chestiunea de principiu si e corecta observatia: de ce se doreste o derogare in cazul unora mai mari, iar in cazul celor mici exista o exigenta sporita, mergand pana la criterii suplimentare.
- Pe fundalul asta s-a adaugat o reactie emotionala si o opozitie destul de dura a unei majoritati a membrilor plecand de la scrisoarea celor doi ministri de interne, francez si german. In contextul respectiv eu le-am propus colegilor sa analizam situatia mai la rece si amanarea pentru inceputul lunii februarie cand reluam sesiunea parlamentara.
- Din punct de vedere juridic, in mod normal, daca protocolul nu este aprobat, Germania, formal vorbind, nu poate obtine o derogare si atunci sunt aplicate prevederile Tratatului de la Lisabona, adica 3 din europarlamentarii germani nu mai au o baza juridica sa functioneze. In practica este mai complicat pentru ca aceasta situatie specifica nu a fost prevazuta (…) Nu exista o situatie foarte stricta de a le inceta mandatele.
- Din punct de vedere politic sunt consecinte. Sunt de parere ca trebuie bine cantarit, nu e o miza uriasa trei mandate de europarlamentar. Eu cred ca ratiunea politica si realismul politc vor avea castig de cauza. Putem sa transmitem un semnal politic public si anume ca daca toti suntem membri egali ai UE, cu totii trebuie sa respectam regulile, sa nu existe derogari, dar nici criterii si exigente suplimentare atunci cand avem de respectat anumite obiective.
- Franta nu ar fi afectata de absolut nimic pentru ca este interesul Germaniei. Dar evident ar aparea un anumit disconfort pe relatia politica dintre Romania si Germania. Ar trebui sa fim interesati la nivel politic inalt sa actionam pentru o relatie cat mai stransa de cooperare cu Germania. Nu cred ca Parlamentul va respinge acest protocol. Am convingerea ca vom avea o majoritate in favoarea ratificarii protocolului, majoritate care va proveni cu siguranta din randurile opozitiei si cel putin o parte din majoritatea guvernamentala.
Povestea modificarii Tratatului de la Lisabona care ofera Germaniei o derogare in privinta eurodeputatilor in plus
In urma alegerilor din iunie 2009, din partea Germaniei au fost alesi un numar de 99 de europarlamentari, in timp ce Tratatul de la Lisabona prevede ca numarul maxim, care revine Germaniei, nu poate depasi 96. Pentru ca Germania sa poata mentine cele 99 de locuri din PE este nevoie de o modificare a Tratatului de la Lisabona de catre toate statele membre UE.
Tratatul de la Lisabona prevede ca numarul euro-parlamentarilor trebuie sa fie 751, iar un stat membru nu poate avea mai mult de 96 de reprezentanti. La ora actuala, in Parlamentul European sunt 736 de europarlamentari. Ultimele alegeri europarlamentare au avut loc in iunie 2009 si s-au desfasurat dupa prevederile in vigoare la acel moment ale Tratatului de la Nisa. Atunci, din partea Germaniei au fost alesi un numar de 99 de europarlamentari, insa Tratatul de la Lisabona, care a intrat in vigoare in 2009, prevede ca numarul maxim de eurodeputati per stat membru sa nu depaseasca 96.
Astfel, liderii europeni cauta sa adopte o masura temporara pentru legislatura 2009-2014, o masura prin care numarul europarlamentarilor sa creasca de la 736 la 754, adica 751 conform Tratatului de la Lisabona si cei 3 europarlamentari germani in plus, urmand ca din legislatura urmatoare numarul sa revina la 751.
De cresterea cu 18 a numarului de europarlamentari vor beneficia 12 state membre. Spania va primi patru mandate suplimentare, Austria, Suedia si Franta vor primi 2 mandate fiecare, iar Marea Britanie, Olanda, Polonia, Italia, Bulgaria, Letonia, Slovenia si Malta vor primi cate un mandat. Protocolul de amendare pentru cresterea numarului de eurodeputati si derogarea privind cei trei alesi din partea Germaniei trebuie ratificat de toate statele semnatare ale Tratatului de la Lisabona.
Proiectul a fost inregistrat la Camera Deputatilor la mijlocul lunii decembrie 2010 si a fost trimis pentru raport la comisiile juridice si la cea pentru afaceri europene, iar termenul a fost stabilit pentru 11 februarie 2011.
Ratificarea protocolului a starnit reactii dure in comisiile pentru politica externa din Camera Deputatilor si Senat, mai multi parlamentari declarand ca ratificarea ar trebui respinsa pentru a trage un semnal politic ca urmare a opozitiei mai multor state europene la aderarea Romaniei la spatiul Schengen.
Traian Basescu: Romania nu poate sa denunte unilateral MCV si nu trebuie sa blocheze aderarea Croatiei la UE. Problema europarlamentarilor germani nu este o parghie cu care sa ne rezolvam problema
Basescu si Boc
Foto: AGERPRES
Romania nu poate denunta unilateral Mecanismul de Cooperare si Verificare pe Justitie derulat cu Comisia Europeana si nu trebuie sa blocheze aderarea Croatiei la Uniunea Europeana, a subliniat, miercuri, presedintele Traian Basescu, la sedinta de Guvern, potrivit Agerpres. El a cerut Executivului sa nu incerce sa utilizeze cele doua elemente in chestiunea aderarii Romaniei la spatiul Schengen.
„Nici MCV, nici accesul Croatiei, nici problema europarlamentarilor germani nu sunt parghii cu care sa ne rezolvam problema Schengen. Romania nu poate conditiona… poate s-o faca, dar nu este in politica noastra, pentru ca am face exact ce ni se intampla noua acum, nu este politica noastra sa blocam accesul Croatiei„, a spus Traian Basescu.
EUObserversemnaleaza ca in cazul in care Romania ar respinge protocolul, Spania ar fi lovita mult mai tare decat Germania, Franta sau Olanda. Europarlamentarii francezi sunt platiti mai putin decat parlamentarii nationali si astfel apetitul pentru posturi suplimentare este scazut, Germania si-ar pastra cei 99 de europarlamentari pana in 2014, chiar si fara protocol, iar noul loc castigat de Olanda s-ar duce la un reprezentant al partidului antiimigranti al lui Geert Wilders.
Pentru protocolul in cauza, Spania s-a luptat cel mai mult, convocand in iunie 2010 o mini reuniune interguvernamentala, cu cateva luni inainte de finalul presedintiei sale la UE. In cursul acelei reuniuni protocolul a fost semnat de statele Uniunii.
„Romania foloseste un instrument gresit, daca vrea sa exercite presiuni asupra Frantei sau Germaniei, pentru ca niciuna dintre aceste state nu va castiga din cei 18 europarlamentari in plus„, a declarat Pedro Lopez de Pablo, purtator de cuvant al grupului spaniol de centru-dreapta din PE.
Teodor Baconschi
Foto: Hotnews
Chestiunea neratificarii protocolului de catre Romania, vine dupa ce ministrul de Externe Teodor Baconschi a declarat pentru Adevarul ca nu exclude varianta ca Bucurestiul sa denunte unilateral Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV) si sa conditioneze aderarea Croatiei la Uniunea Europeana, in cazul unei eventuale neadmiteri a Romaniei in spatiul Schengen.
- „La fel si cu Mecanismul de Cooperare si Verificare ( MCV). Guvernul roman care a finalizat negocierile ne-a introdus in Uniunea Europeana cu aceasta ghiulea de picior. Acum, MCV-ul este folosit in alte domenii si devine un handicap. Si trebuie sa ne gandim foarte serios daca mai merita sa continuam acest lucru. Noi am facut progrese in reforma sistemului judiciar. Daca ele nu sunt incurajate mai departe, intr-o logica de cooperare, exista posibilitatea de a denunta unilateral Mecanismul de Cooperare si Verificare, ramanand sa informam Comisia cu privire la progresele noastre in domeniul reformei Justitiei.”
- „Daca MCV va fi folosit nu atat ca mijloc de cooperare, ci mai curand ca pretext de presiune in alte domenii, nu avem de ce sa-l mai mentinem. Haideti sa privim la situatia Croatiei. Noi sustinem orice extindere a Uniunii Europene in Balcanii de Vest. Dar nu putem accepta ca aceasta sa se faca fara MCV, in conditiile in care, in cazul nostru, se mentine MCV”, a explicat Baconschi.
Avertismentul lui Baconschi legat de un posibil veto la aderarea Croatiei vine in contextul in care Germania, unul dintre cei mai importanti sustinatori ai aderarii Croatiei la UE – a anuntat oficial, prin vocea ministrului de Interne, ca vrea sa amine intrarea Romaniei in spatiul Schengen.
Declaratia ministrului roman de Externe a fost comentata si de Horatiu Pepine de la Deutsche Welle, care o leaga de un avertisment dat de presedintele Traian Basescu in decembrie 2010. „Se pare ca presedintele Traian Basescu nu a glumit deloc atunci cand a sugerat ca ar putea adopta fata de UE o pozitie agresiva si revendicativa. Dupa incheierea Consiliului European de la finele anului trecut, presedintele Romaniei facuse aceasta suprinzatoare declaratie: <>, scrie Horatiu Pepine.
In raspuns la declaratiile ministrului Baconschi, Comisia Europeana, prin vocea purtatorului de cuvant Mark Gray a anuntat ca ridicarea MCV-ului care vizeaza Romania se va face in baza unei decizii a CE, dupa indeplinirea celor patru obiective prevazute.
„Ridicarea MCV se va face pe baza unei decizii a Comisiei, dupa indeplinirea celor patru obiective, care sunt intercorelate. La aceasta se va ajunge cel mai bine prin continuarea angajamentului politic fata de reforma si prin cooperare stransa intre autoritatile romane si Comisie„, a declarat Mark Gray.
INTERVIURILE HotNews.ro