AUR propune exproprierea celor 12 hectare retrocedate în Parcul IOR / „Primăria abia își permite să țină semafoarele aprinse”

Consilierii generali AUR au depus la Consiliul General al Municipiului București un proiect de hotărâre pentru demararea „de îndată” a procedurilor de expropriere pentru cele 12 hectare retrocedate în Parcul IOR, unde în ultimii ani au fost tăiați sute de arbori. Mulți colegi, chiar și de la alte partide salută inițiativa, însă spun la unison că Primăria nu își permite exproprierile.

Proiectul elaborat de consilierii generali AUR propune ca primarul general să identifice exact imobilele care fac obiectul exproprierii, să elaboreze studiul de fezabilitate și indicatorii tehnico-economici și raportul de evaluare pentru stabilirea cuantumului despăgubirilor. Apoi, să inițieze hotărârea pentru declanșarea procedurilor de expropriere.

„Despăgubirile vor fi stabilite prin raportare la valoarea reală de piață a imobilelor, conform expertizelor întocmite de evaluatori autorizați, cu respectarea principiului justeței și caracterului prealabil al despăgubirii”, se arată în proiectul de hotărâre.

„Am avut proiecte respinse din oficiu doar pentru că veneau de la AUR”

Contactat de HotNews.ro, liderul de grup al consilierilor generali AUR, Ștefan Oprea, a declarat că exproprierea este singura variantă care ar securiza imediat acel teren din punct de vedere al păstrării spațiului verde. 

El spune însă că nu poate estima costurile exproprierilor, dar subliniază că acestea îi revin Primăriei.  

„Nu pot să vă dau o evaluare a costurilor, dar bugetul trebuie asigurat din fondurile Primăriei Capitalei. După ce vom avea o proiecție de buget, o să identificăm și eventualele relocări între diversele linii bugetare. În bugetul pe 2025, Consiliul General a aprobat alocarea a 4 milioane lei pentru realizarea documentației tehnico-economice necesare exproprierii, dar nu s-a mers mai departe cu nimic. Tocmai de asta este o oportunitate de a atinge din nou acest subiect”, a explicat Ștefan Oprea.

Acesta este de părere că, dacă dorește, Primăria poate asigura suma necesară exproprierii.

„Noi am avut mai multe proiecte care au fost respinse din oficiu doar pentru că veneau din partea grupului de consilieri AUR, pentru sănătatea bucureștenilor, pentru educația bucureștenilor, care erau 2-3% din bugetul pe un an al ASSMB-ului, și au fost respinse. În mandatul primarului Nicușor Dan s-au găsit fonduri fără niciun fel de problemă să se achite toate contractele de consiliere juridică, pentru că era procesoman, deși avem în Primărie Direcția de asistență juridică. Deci, în funcție de prioritizarea conducerii, când s-a dorit, s-au găsit bani”, a explicat Ștefan Oprea.

Ca proiectul să intre pe ordinea de zi, trebuie întocmite rapoartele de specialitate de aparatul Primăriei, apoi trebuie pus pe ordinea de zi, abia apoi poate fi supus la vot, spune inițiatorul.

Consilier PSD: „Proiectul în sine nu-i unul rău, dar nu va fi aplicabil până nu va exista sursă de finanțare”

Am vorbit și cu consilieri de la celelalte partide din Consiliul General fiindcă proiectul, ca să fie aprobat, are nevoie de votul lor.

Hazem Kansou, consilier general PSD, spune că grupul PSD susține proiectul și că în esență e bun, dar, cel puțin deocamdată, Primăria Capitalei nu are bani pentru o astfel de expropriere.

„Ca să închidem această poveste cu IOR-ul, noi susținem să fie până la urmă expropriați proprietarii sau cine este acolo, ca spațiul verde să fie redat bucureștenilor. Trebuie făcută o evaluare ANEVAR ca să vedem prețul. Doi, trebuie văzută exact încadrarea terenului, pentru că dacă poate fi folosit doar ca spațiu verde, atunci dăm mai puțin bani față de un teren construibil, o să mă documentez pe problema asta. La momentul acesta, municipalitatea nu-și permite nici un fel de sumă pe care să o achite unui terț, pentru că de 2-3 ani de zile e subfinanțată, nu are bani nici să-și achite datoriile curente, nici subvențiile pentru Termoenergetica și STB. Proiectul în sine nu-i unul rău, dar nu va fi aplicabil până nu va exista sursă de finanțare”, a declarat Hazem Kansou, pentru HotNews.

Consilier USR: „Ar fi bine să indice și de unde luăm banii”

Cristian Didiță, consilier general USR spune că toată lumea își dorește ca acel spațiu verde să fie păstrat, dar Primăria Capitalei nu ar avea cu ce să plătească exproprierea.

„Toți ne dorim mai mult spațiu verde pentru București și reîntregirea parcului IOR, însă AUR, când propune astfel de proiecte, ar fi bine să indice și de unde luăm banii. PMB abia își permite să țină semafoarele aprinse, de unde se vor scoate zeci de milioane de euro pentru a expropria acel teren?”. 

Didiță critică AUR pentru că nu face exproprierile pregătite de fostul primar USR în sectorul 2, unde AUR „e la putere, în brațele PSD”. 

„Culmea ironiei e că la Sectorul 2 stau la sertar exproprieri cu toate documentele gata pregătite de Radu Mihaiu, mandatul trecut, iar AUR-ul nu face nimic, deși e la putere acolo, în brațele PSD. Ceea ce mă duce cu gândul ca tot acest demers cu IOR din CGMB e doar un demers politicianist din partea AUR”, spune Didiță.

Litigiu pentru dreptul de proprietate

Dincolo de problema banilor, pe rol se află un proces unde Asociația Grupul de Inițiativă Civică IOR-Titan a cerut anularea dispozițiilor prin care spațiul verde a fost pus în posesie, în 2005, pe motiv că retrocedarea s-ar fi făcut ilegal.

Cristian Șoimaru, președintele Asociației, a declarat pentru HotNews.ro că în condițiile în care există mai multe suspiciuni și declarații în spațiul public că retrocedarea spațiului verde nu a fost făcută legal, înțelept ar fi ca autoritățile să nu facă rapid exproprierea, până nu este tranșat litigiul.

„Ne bucură când se discută în spațiul public despre parc și despre nevoia de a găsi soluțiile legale de a reînverzi zona. Dar mie mi se pare mai degrabă un fel de o monedă de schimb și de imagine în contextul blocajului din Consiliul General. Noi așteptăm să vedem o discuție serioasă în cadrul Consiliului General despre situația Parcului IOR. Mai toți liderii, indiferent de culoarea politică, că-i vorba de primarul la Sectorul 3, de fostul primar general, actualul primar general, fostul prefect al Bucureștiului, toți cei care s-au uitat în dosarul retrocedării au ajuns la concluzia că acolo nu s-au petrecut lucrurile corect. Noi, cetățenii, când am văzut ce se întâmplă, când am văzut distrugerile, că au dispărut toți copacii de acolo, am făcut o asociație și am dat în judecată. A fost greu cu procesul, e greu în continuare, că între timp a murit doamna care era, în acte, proprietar, s-a suspendat cauza, am reluat procesul cu moștenitorul, avem următorul termen în aprilie. Dar noi mergem înainte”, a explicat Șoimaru.

Acesta spune că singura situație în care ar fi de acord cu exproprierea este, dacă e posibil juridic, să fie făcută exproprierea acum, iar banii să fie consemnați în contul proprietarilor, după finalizarea procesului, dacă aceștia au câștig de cauză.

Au mai existat tentative de expropriere

Acesta nu este primul proiect de expropriere a celor 12 hectare retrocedate în parcul IOR.

În 2023, Consiliul Local al Sectorului 3, la inițiativa consilierilor PNL, a cerut Consiliului General să demareze procedura de expropriere, însă nu s-a mai întâmplat nimic.

La vremea respectivă, fostul primar general, Nicușor Dan, declara că valoarea celor 12 hectare retrocedate ar putea ajunge la 80 de milioane de euro, în condiţiile în care, raportat la preţurile din zonă, s-ar achita aproximativ 700 – 800 de euro/metrul pătrat.

Nicușor Dan spunea însă că nu ar fi corect ca municipalitatea să plătească ca și cum ar expropria un teren construibil, deși acolo este spațiu verde și nu se poate construi.

Cele 12 ha din Parcul IOR au fost retrocedate în 2005, de Primăria Capitalei, Mariei Cocoru, o pensionară care a cumpărat drepturile litigioase de la familia Romalo. În 2009, 12 hectare erau amenajate ca parc. O arată și mai multe imagini din istoria Google Maps – Street View. Se văd aleile, trandafirii frumos întreținuți, iarba tunsă, mobilierul urban, sutele de copaci.

După retrocedare, deși spațiul verde nu a mai fost întreținut, acolo a rămas practic o pădure.

În 2021, pe cele 12 ha retrocedate în Parcul IOR erau sute de arbori, majoritatea în stare bună, dar și mai mulți arbuști. În perioada 2022-2024, aici au avut loc peste 25 de incendii, o parte din arbori fiind afectați. Defrișările au început în luna ianuarie 2023, iar până în 2025, au fost au fost distruși sute de arbori.

În 2023, primarul general, Nicușor Dan, a dat o amendă de 35 milioane de euro proprietarului terenului, Maria Cocoru,  pentru defrișări. Proprietara a contestat amenda, dar între timp a murit, iar Judecătoria Sectorului 3 a respins cererea de anulare a amenzii din această cauză. Întrebarea este ce se întâmplă mai departe cu amenda, fiind o discuție dacă aceasta se pune la masa succesorală sau nu, opiniile juridice fiind împărțite.

După moartea Mariei Cocoru, Petre Băjenaru a apărut ca moștenitor al acesteia în mai multe spețe care vizează terenuri din Sectorul 3, inclusiv cele 12 hectare din IOR, a dezvăluit Snoop.ro.