Autoritatea Europeană Bancară, raport cu avertisment referitor la creditele putrede din bănci

N-a trecut decât un deceniu de când creditele „putrede”, numite subprime, au zguduit lumea financiară și pe noi odată cu ea. Iata că, în raportul său anual publicat vineri, Autoritatea Europeană Bancară (AEB) își exprimă îngrijorările privitoare la o sporire a împrumuturilor cu probleme, în bilanțurile instituțiilor financiare.

AEB se mai așteaptă și la o deteriorare substanțială, a calității creditelor. Este un lucru care să ne îngrijoreze? Iar dacă e așa putem face ceva, sau sistemul se va regla de la sine?

Având în vedere cel de-al doilea val al pandemiei de Covid-19, autoritatea bancară a UE avertizează asupra scăderii profiturilor instituțiilor financiare și asupra creșterii reînnoite a creditelor cu probleme, în bilanțurile acestora.

Incertitudini mari, profitabilitate mică

Deși poziția capitalului și a lichidității băncilor este încă solidă, în ciuda crizei Corona, ABE a declarat vineri, 11 decembrie, când și-a prezentat evaluarea anuală a riscurilor pentru sectorul financiar, că „incertitudinea economică persistă, iar profitabilitatea este la un nivel record de mic”. Există, de asemenea, semne că se deteriorează calitatea activelor din bilanțuri.

Iata ce se spune, la modul concret:

Autoritatea bancară europeană (ABE) a publicat astăzi evaluarea anuală a riscurilor sistemului bancar european. Raportul este însoțit de publicarea exercițiului de transparență la nivelul întregii UE, din 2020, care oferă informații detaliate, într-un format comparabil și accesibil, pentru 129 de bănci din 26 de țări SEE / UE și pentru 6 bănci din Marea Britanie.

În ciuda șocului COVID-19, băncile au menținut rapoarte solide de capital și lichiditate și și-au sporit împrumuturile către economia reală. Cu toate acestea, incertitudinea economică persistă, profitabilitatea este la niveluri record de mici și există mai multe indicii preliminare, pentru o deteriorare a calității activelor.

Potrivit EBA, rentabilitatea capitalului propriu (ROE) din industria bancară a scăzut la 0,5%, în luna iunie a anului curent. În 2019, aceasta era de 6,7%. Un motiv special, care este invocat, ar fi costurile crescute pentru ajustările valorice. Într-o mai mică măsură, și încasările mai reduse ar fi jucat un rol.

ABE se așteaptă la „o deteriorare substanțială a calității creditului” în trimestrele următoare, din cauza expirării măsurilor de sprijin, cum ar fi garanțiile guvernamentale. Prin urmare, băncile ar trebui să revină, cât mai repede posibil, la debitorii aflați în dificultate, pentru a găsi împreună soluții.

În raportul său, ABE a subliniat, de asemenea, că aproximativ 50% din implicarea instituțiilor guvernamentale în companiile mari este potențial legată de riscurile climatice.

În total, ABE a analizat datele și cifrele de la 135 de bănci europene. Cu toate acestea, doar 29 de institute financiare s-au arătat dispuse să ia parte la acest sondaj voluntar.

Despre ABE

Autoritatea bancară europeană (ABE) este o autoritate independentă a UE, care are ca obiectiv asigurarea unui nivel eficient şi consecvent de reglementare şi supraveghere prudenţială în întregul sector bancar din UE. Obiectivele sale generale sunt menţinerea stabilităţii financiare în UE şi asigurarea integrităţii, eficienţei şi bunei funcţionări a sectorului bancar.

ABE face parte din Sistemul european al supraveghetorilor financiari (SESF), format din trei autorităţi de supraveghere: Autoritatea europeană pentru valori mobiliare şi pieţe (ESMA), Autoritatea bancară europeană (ABE) şi Autoritatea europeană de asigurări şi pensii ocupaţionale (EIOPA). Sistemul cuprinde, de asemenea, Comitetul european pentru risc sistemic (CERS), precum şi Comitetul comun al autorităţilor naţionale şi europene de supraveghere.

ABE este o autoritate independentă, însă răspunde în faţa Parlamentului European, a Consiliului Uniunii Europene şi a Comisiei Europene.

Déjà vu?

Aș indica, la final, o analogie: în 24 noiembrie 2008, scriam pentru Hotnews.ro articolul „Situația e de rahat, însă nu disperată. Cronologia unei crize și Marele Crash al unui plan global”. Situatia e de rahat, insa nu disperata.

În acest articol, remarcam faptul ca „istoria marii spargeri bancare și a urmărilor acesteia e însă necesară, pentru a înțelege Planul cel Mare, care a eșuat, spre paguba întregii lumi”.

Și mai citam, din Spiegel: ”Cine vrea să înțeleagă nouă ordine economică la care s-a tins, trebuie să știe cum a putut fi adusă lumea la marginea ruinei. Reconstruirea acestei fărădelegi capitale – începută de bancheri, îngăduită de politicieni, arată de ce marele Crash ar putea încă să urmeze.”