„Aveam gânduri pe care nu le puteam controla”. Noi informații despre elevul suspectat că a trimis mesaje de amenințare în zeci de școli și spitale. Procurorii l-au mai avut în vizor, dar au decis că amenințările cu bombă nu sunt fapte penale

Adolescentul de 17 ani, audiat miercuri în cazul amenințărilor transmise pe adresele a zeci de instituții publice, a mai fost cercetat de autoritățile române și în 2022, când România s-a confruntat cu un val de amenințări cu bomba. Procurorii DIICOT au decis anul trecut clasarea dosarului pe motiv că faptele nu sunt prevăzute de legea penală. Tot anul trecut, autoritățile din SUA au emis un mandat de arestare pe numele adolescentului român, cerând extrădarea sa. Judecătorii români s-au opus.

• Mama adolescentului român a declarat judecătorilor Curții de Apel București că mediul online i-a influențat în mod negativ fiul, copiind comportamente deviante întâlnite pe diverse grupuri, potrivit încheierii CAB, consultate de HotNews.
• În instanță, elevul de 17 ani a susținut că avea „anumite gânduri şi obsesii care nu le putea controla”, fiind influențat de persoanele întâlnite pe grupurile online pe care le frecventa.

Zeci de școli, centre comerciale, piețe din mai multe județe ale țării au fost evacuate în 2022, după ce pe adrese de email oficiale erau transmise amenințări că acolo urmează a fi detonate bombe. În urma cercetărilor, procurorii DIICOT au descoperit că autorul alarmelor false era același tânăr cu cel audiat miercuri de polițiști. Atunci, adolescentul avea 14 ani și putea răspunde penal pentru faptele sale. A fost pus sub acuzare pentru amenințări de tip terorist, însă nu a mai fost trimis în judecată

„Prin ordonanța din data de 06.03.2024- a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, s-a dispus clasarea cauzei față de suspectul I.L.A. pentru comiterea infracțiunii de amenințare în scop terorist, prev. de art. 32 alin. 4 rap. la art. 32 alin. 1 lit. a) și c) din Legea nr. 535/2004 cu aplic. art. 38 alin. 1 C.p. și art. 113 Cod Penal întrucât faptele sesizate (amenințări cu bombe adresate unor diverse instituții din România prin mesaje transmise de suspect prin email) nu sunt prevăzute de legea penală”, se arată în hotărârea Curții de Apel București prin care s-a respins cererea de extrădare formulată de autoritățile americane.

Monitorizat de DGASPC din 2023

La nouă luni distanță, după clasarea dosarului de către DIICOT, autoritățile americane au emis mandat de arestare pe numele adolescentului român, solicitând extrădarea acestuia.

Procesul s-a judecat la Curtea de Apel București. Pe 21 ianuarie 2025, când Curtea a decis plasarea în arest la domiciliu a elevului de 17 ani până la soluționarea cererii de extrădare, în instanță au fost prezenți și reprezentanți ai Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 6, care îl monitorizau pe minor din anul 2023. 

„Evaluările psihosociale efectuate în perioada 2023 – 2024 de către DGASPC Sector 6 Bucureşti din care rezultă că s-a încercat cooptarea membrilor de familie şi a persoanei extrădabile pentru a direcţiona comportamentul infracţional al acesteia într-o direcţie pozitivă, însă, instrucţiile şi şedinţele avute nu au produs rezultatul dorit”, a reținut judecătorul CAB în hotărârea prin care a dispus arestarea la domiciliu a adolescentului.

Instanța sublinia că o măsură preventivă mai blândă nu ar fi potrivită întrucât familia ”nu reuşeşte să-i stăpânească tendinţele infracţionale”.

Au dat vina pe mediul online

În procesul de extrădare judecat de Curtea de Apel București, mama adolescentului s-a plâns că mediul online a fost cel care i-a influențat negativ fiul și că, de fapt, comportamentele deviante au fost copiate de pe internet, potrivit încheierilor CAB, consultate de HotNews.

În fața instanței, adolescentul a recunoscut faptele imputate de autoritățile americane. A cerut să fie lăsat în libertate, asigurând judecătorii că nu se va mai apropia de gad-get-uri. 

Adolescentul le-a spus judecătorilor CAB a reînceput să trimită mesaje de amenințare întrucât „avea anumite gânduri şi obsesii care nu le putea controla”. 

„Consideră că oamenii pe care i-a întâlnit în mediul online l-au influenţat să aibă o asemenea conduită pe care o regretă”, a reținut judecătorul CAB în încheierea din 21 ianuarie. 

Instanța a respins în luna mai cererea de extrădare invocând „starea de minorat de la momentul săvârşirii” a celui acuzat, dar și legislația diferită a celor două state în privința pedepselor. În SUA, adolescentul român riscă închisoare pe viață, pentru cele șapte capete de acuzare. Decizia a rămas definitivă la Înalta Curte de Casație și Justiție