Avertismentul comisarului UE pentru Apărare privind un atac rus: „Să nu ne gândim că nu va ajunge până în Spania”

Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a susţinut joi la Madrid că apărarea colectivă a UE va fi slăbită dacă statele membre nu cheltuie pentru înarmare aşa cum s-au angajat în cadrul NATO, fiind întrebat despre refuzul Spaniei de a aloca bugetului apărării 5% din PIB, relatează agenţia EFE, preluată de Agerpres.

„Trebuie să înţelegem că întreaga noastră apărare se bazează pe principiul cunoscut ca apărare colectivă. Aceasta înseamnă că dacă nu investeşti în capacităţi (de apărare) în ţara ta, îţi slăbeşti nu doar propriile capacităţi, ci şi pe cele ale apărării colective”, a spus acest comisar european în faţa presei.

„Nu-mi pot imagina cum vom implementa noile obiective privind capacităţile (de apărare) ale NATO dacă nu se investeşte în ele”, a insistat el când a fost întrebat de jurnalişti despre cazul Spaniei.

Această ţară a refuzat la summitul NATO de anul trecut să aloce apărării procentul de 5% din PIB cerut de preşedintele american Donald Trump, considerând astfel de cheltuieli ca fiind disproporţionate, iraţionale şi incompatibile cu asigurarea prestaţiilor sociale, chiar dacă este vorba despre o creştere etapizată a lor până în anul 2035, iar procentul de 5% este defalcat în 3,5% cheltuieli strict militare şi 1,5% pentru finanţarea unor investiţii conexe domeniului apărării, precum infrastructura critică, consolidarea industriei de apărare, apărarea cibernetică etc.

Spania refuză să crească cheltuielile pentru Apărare

Guvernul spaniol condus de premierul socialist Pedro Sanchez s-a angajat să îndeplinească noile ţinte privind capabilităţile militare convenite la summitul NATO din 2025, dar a estimat că obiectivul asumat anterior de alocare a 2% din PIB pentru cheltuielile militare este „suficient, realist şi compatibil cu statul social”, promiţând doar să crească uşor acest procent, până la 2,1% din PIB.

Dar, în viziunea comisarului european pentru apărare, nu există nicio ţară în UE care să se poată apăra singură şi toate trebuie să dezvolte capacităţile de apărare convenite la ultimul summit NATO, adică să aloce apărării cheltuieli de 5% din PIB până în 2035.

Vorbind în faţa parlamentarilor spanioli, acest comisar european, un lituanian, a cerut să fie luată „foarte în serios” ameninţarea rusească, el motivând că serviciile de informaţii din ţările UE avertizează de mult timp asupra posibilităţii unui atac al Rusiei împotriva blocului comunitar.

Dacă ar avea loc o agresiune rusă în partea estică a Europei, „nu trebuie să ne gândim că nu va ajunge până în Spania”, întrucât aşa ceva ar putea „distruge economii şi pieţe financiare”, a argumentat el, aducând în sprijinul acestei afirmaţii ceea ce a prezentat drept incursiuni efectuate de drone ruseşti în oraşe europene precum Bruxelles sau Copenhaga şi chiar pe „un aeroport militar din Germania”, referindu-se de fapt la apariţiile de anul trecut ale unor drone de origine necunoscută în jurul unor aeroporturi şi baze militare europene.

Comisarul european, venit dintr-o ţară baltică fostă republică sovietică ce menţine relaţii dificile cu Rusia, a insistat ca aceasta să nu fie privită ca un inamic „mic sau slab”, întrucât armata rusă „câştigă experienţă pe frontul din Ucraina”.

El a deplâns ceea ce consideră a fi „lipsa de unitate” în rândul statelor UE cu privire la modalitatea de consolidare a apărării europene şi s-a întrebat: „Dacă nu acum, atunci când?”