Avertisment „fără menajamente” al liderului european care tocmai a vorbit cu Putin, înainte de negocierile cu miză mare pentru încheierea războiului din Ucraina
În timp ce Casa Albă promovează planuri de reformare a ordinii de securitate în Europa, prim-ministrul norvegian a dat de înțeles că Vladimir Putin nu se grăbește către pace și a subliniat că apărarea continentului nu trebuie să devină o monedă de schimb în negocierile pentru încetarea războiului din Ucraina.
Prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Støre nu împărtășește optimismul președintelui SUA, care a sugerat că un acord de pace „mare și frumos” este pe punctul de a fi semnat pentru a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina.
Într-un interviu acordat publicației Politico înainte de reluarea discuțiilor de pace la Abu Dhabi, pe 10 și 11 noiembrie, Støre a oferit o evaluare realistă a mentalității liderului rus Vladimir Putin și a șanselor unui armistițiu iminent.
Støre a spus că este „prudent” și că negocierile de la Abu Dhabi sunt „o etapă intermediară” în discuțiile de pace.
Discuții privind un armistițiu în Marea Neagră
Echipele de negociatori de la Moscova și Kiev urmează să se întâlnească cu reprezentanții Statelor Unite la Abu Dhabi, în perioada 10-11 noiembrie – prima întâlnire tripartită pe care părțile o au din februarie.
Potrivit lui Støre, agenda de la Abu Dhabi ar putea include discuții privind un armistițiu în Marea Neagră pentru a permite transportul în siguranță al cerealelor, un armistițiu privind infrastructura energetică, o înghețare a frontului în conflict și alte „măsuri de consolidare a încrederii”, precum schimbul de prizonieri.
De asemenea, s-a lucrat la problema garanțiilor de securitate pentru a se asigura că Putin nu va mai ataca, a spus el.
Parisul a anunțat duminică că europenii vor participa săptămâna aceasta la discuțiile privind Ucraina de la Abu Dhabi.
„Europenii vor fi bine reprezentați. Franța va fi prezentă la Abu Dhabi pentru a participa”, a declarat Barrot într-un interviu acordat postului de radio francez RTL.
Intensificarea războiului din Marea Neagră
De la începutul lui octombrie, cel puțin opt nave comerciale au fost atacate cu drone în largul României și Bulgariei.
Cinci dintre ele au fost lovite în zona economică exclusivă a Bulgariei, iar două s-au scufundat. Ultima, un portcontainer în drum spre Constanța, s-a scufundat pe 29 octombrie, după ce a fost lovită de trei drone navale.
Alte trei nave au fost lovite în largul României: două au luat foc lângă Sulina, una chiar în apele teritoriale românești, iar a treia s-a scufundat pe 23 octombrie lângă Constanța.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine luni la București unde va discuta despre acest subiect.
„Astăzi încep o vizită în regiunea Mării Negre, unde amenințările la adresa securității se intensifică, atacurile sunt din ce în ce mai frecvente, iar oameni nevinovați și-au pierdut viața. În România și Bulgaria, mă voi întâlni cu liderii pentru a discuta situația de pe teren și modul în care Europa își poate consolida răspunsul”, a scris von der Leyen.
Ea a precizat că înainte a avut o „discuție constructivă” cu președintele Volodimir Zelenski.
„Libertatea de navigație în Marea Neagră trebuie restabilită și menținută. Am reiterat sprijinul meu pentru apelul său la un armistițiu care să vizeze infrastructura alimentară și energetică. De asemenea, am discutat despre eforturile de pace în curs și despre negocierile de la Abu Dhabi din această săptămână, unde UE va fi prezentă alături de partenerii noștri”, a mai spus șefa CE.
„Să recunoaștem. El nu este izolat”
Pe 27 octombrie, Støre și președintele finlandez Alexander Stubb au purtat o discuție cu Vladimir Putin.
A fost o inițiativă rară din partea unor lideri pro-Ucraina față de Putin, care a fost izolat de Europa încă de la începutul invaziei rusești pe scară largă, în 2022.
Conversația lor telefonică de 90 de minute i-a uimit pe unii dintre vecinii țărilor nordice, din țări precum Danemarca și Letonia, care considerau că Europa ar trebui să continue să-l izoleze pe agresorul rus.
Støre a respins această idee și a apărat decizia de a deschide o linie de comunicare directă cu Kremlinul. „Să recunoaștem. El nu este izolat”, a spus el. „Singura voce care ajunge la Moscova vine de la Washington”, a adăugat liderul norvegian.
Vrea Putin pace?
În același timp, liderul norvegian nu și-a făcut iluzii cu privire la efectele discuției cu Putin, pe care a catalogat-o drept profesională și rațională.
„A fost o conversație în care am convenit asupra principiilor – nu ne vom întrerupe, ne vom limita la declarații. Argumentele sale au fost transmise cu o claritate desăvârșită”, a spus el.
Støre a dat de asemenea de înțeles că Putin nu se grăbește spre pace.
„Dacă ar fi vrut pace, nu ar fi existat război de la bun început. Dacă ar fi dorit pace în acești cinci ani, când vede că țara sa regresează, că țările vecine devin membre ale NATO, că poporul său este ucis și toate aceste lucruri teribile, războiul s-ar fi încheiat. Așa că aceasta este o fațetă a problemei”, a spus președintele.
Dar, în același timp, „faptul că ridică receptorul” pentru a vorbi „cred că semnalează, cel puțin, că există o disponibilitate de a se așeza la masa negocierilor”, a adăugat el.
Și, deși Støre nu a văzut „până acum” semne că Putin ar fi cu adevărat deschis la un acord, trimiterea unei echipe la Abu Dhabi și asumarea responsabilității de a „nu obține nimic” are, de asemenea, „un preț”, a mai spus liderul norvegian.
„Nu este treaba Rusiei să decidă acest lucru”
O sarcină urgentă cu care se confruntă Europa este aceea de a-i împiedica pe Trump și Putin să elaboreze un nou plan de securitate, care să stârnească temeri în Europa cu privire la reducerea prezenței trupelor americane sau la slăbirea rolului NATO – un obiectiv vechi al liderului rus.
Săptămâna trecută, Trump și echipa sa au sugerat că SUA lucrează la o revizuire majoră a securității europene, care, potrivit președintelui, ar putea implica „întreaga Europă”.
Duminică, secretarul de stat Marco Rubio a afirmat că Trump făcea probabil aluzie la progresele înregistrate în ceea ce privește garanțiile de securitate pentru Ucraina și Europa, aspecte care au fost abordate în repetate rânduri în cadrul discuțiilor dintre Rusia și Ucraina.
„Cum va arăta infrastructura de securitate postbelică a Ucrainei și, în sens mai larg, a continentului european?”, a declarat Rubio reporterilor.
„Așadar, cred că la asta face aluzie președintele, și anume că s-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește forma pe care ar putea-o lua această arhitectură după conflict”, a adăugat el.
„Nimic nu a fost încă finalizat, și poate se vor înregistra unele progrese mâine la Abu Dhabi, când Jared (Kushner) și Steve (Witkoff) vor fi acolo.”
În interviul pentru Politico, Støre a insistat că „orice chestiuni legate de arhitectura europeană de securitate vor trebui abordate după încheierea războiului”.
„Rusia continuă să lanseze ideile pe care le avea la sfârșitul anului (2021) cu privire la unde ar putea exista NATO și unde nu ar putea exista NATO. Nu este treaba Rusiei să decidă acest lucru. Acest aspect nu are nicio legătură cu etapa actuală a negocierilor”, a spus el, într-un avertisment „fără menajamente”, potrivit Politico.