Avioanele F-16 second-hand ale României doboară deja drone deasupra Mării Negre. Bulgaria a plătit de peste două ori mai mult pentru 16 F-16 noi, dar nu le poate folosi încă pentru a-și apăra spațiul aerian și cere ajutor la NATO. La Sofia, programul F-16 românesc a devenit termenul de comparație.
- România a plătit circa 1 miliard de euro pentru 49 de avioane F-16 la mâna a doua. Bulgaria a plătit peste 2,5 miliarde de dolari pentru 16 avioane F-16 Block 70 noi. A primit doar jumătate și nu sunt încă gata de misiuni de luptă.
- Despre piloții români, deciziile de dotare ale armatei și ce se va întampla în 2027, pe larg în articol.
- Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului european PULSE de căte Victor Cozmei (HotNews), cu contribuția lui Nikola Lalov și Krassen Nikolov (Mediapool.bg).
F-16 românești, cea mai mare experiență anti-drone din țările europene NATO
Și România, și Bulgaria au mizat pe F-16 pentru a-și moderniza aviația de luptă, dar au ales modele diferite, analizează publicația bulgară Mediapool.bg, cu care HotNews este în parteneriat în cadrul programului european Pulse.
Bulgaria a cumpărat avioane Block 70 noi, mai moderne și mai scumpe, care sosesc cu mari întârzieri și au unele probleme, în timp ce România a optat pentru avioane la mâna a doua, ca punte spre avioanele de generația a cincea F-35.
„România, însă, este mult mai avansată în cadrul proiectului său, în timp ce Bulgaria se confruntă cu diverse probleme în ceea ce privește folosirea avioanelor F-16 Block 70 recent achiziționate”, scrie publicația de la sud de Dunăre.
În doar câteva luni, F-16 românești, mai vechi și cumpărate la mâna a doua, au doborât cinci drone deasupra spațiului aerian național. În același timp, Bulgaria încă se luptă să-și pună în funcțiune noile avioane, descrie situația site-ul bulgăresc.
În total, avioanele F-16 românești au doborât în 2026 cinci drone deasupra României: trei în iulie și două pe 17 octombrie. Pe lângă acestea, un F-16 a distrus pe 20 august o dronă navală lângă un proiect de gaze din Marea Neagră, iar pe 19 mai, un F-16 românesc a doborât o dronă în spațiul aerian al Estoniei, în misiunea NATO de poliție aeriană din Baltice.
Practic, piloții români cu avioanele F-16 românești second-hand au cea mai mare experiență dintre țările NATO europene în lupta contra dronelor.
Bulgaria: avioane noi și scumpe, dar fără serviciu de luptă
Bulgaria a cumpărat 16 F-16 Block 70, cea mai modernă versiune a avionului, cu peste 2,5 miliarde de dolari.
Primele opt au ajuns în țară, dar forțele bulgare au probleme în procesul de operaționalizare al lor. Celelalte opt trebuiau livrate în 2027, dar acum sunt așteptate cel mai devreme în 2030.
Niciunul din noile avioane deja livrate nu poate fi folosit încă în misiuni de luptă. Pentru asta, Forțele Aeriene bulgare trebuie să atingă capacitatea operatională completă cu noile avioane, dar în cel mai bun caz, procesul ar dura doi-trei ani, iar Sofia nu are un calendar clar.
Comandantul Forțelor Aeriene, generalul-maior Nikolai Rusev, spune că avioanele vor intra în serviciul de luptă când vor fi echipate 100% și că întârzierea nu depinde de armată.
Problemele programului bulgar sunt multiple – unele țin de avioanele în sine, altele de logistică și resursa umană calificată.
Mediapool scrie că noilor avioane livrate deja Bulgariei le lipsesc o parte din echipamente. În septembrie, Forțele Aeriene au anunțat că noile F-16 nu au încă sistemul de autoapărare și avertizare și că instalarea acestora e programată abia anul viitor.
Câți piloți de F-16 are Bulgaria
În plus, Sofia se confruntă cu un mare deficit de piloți. Bulgaria va avea 11 piloți de F-16 la finalul lui 2026 și 15 în aprilie 2027, dar planurile inițiale pentru primele opt avioane prevedeau pregătirea a 32 de piloți.
Sofia și-a exprimat oficial interesul pentru centrul de instruire F-16 din România, dar nu a făcut pași concreți în această direcție.
Poate cea mai mare întârziere în programul F-16 bulgăresc are legătură cu principala bază aeriană a țării.
Modernizarea bazei Graf Ignatievo durează deja de ani de zile și nu e terminată nici acum, fiind nepregătită să gestioneze pe deplin operațiunile cu avioane moderne. Costul a ajuns la circa 500 de milioane de euro, față de 150 de milioane estimați inițial, transmit jurnaliștii bulgari.
Până când primele avioane noi F-16 ale Bulgariei vor fi complet operaționale, spațiul aerian bulgar e păzit de câteva avioane MiG-29 sovietice, susținute cu dificultate în stare de funcționare.
Mentenanța lor depinde aproape în întregime de Polonia, iar resursa lor de viață se epuizează până în 2030. Jurnaliștii bulgari spun că, deocamdată, noile avioane F-16 bulgărești sunt folosite doar pentru culegerea de informații din aer, nu și pentru misiuni cu foc real împotriva dronelor.
Atacurile de la Marea Neagră: același apel la aliați, răspunsuri diferite
Ambele țări au cerut sprijinul NATO după atacurile cu drone asupra navelor comerciale, dar România a putut totuși răspunde imediat cu propriile F-16, în timp ce Bulgaria depinde de ajutorul aliat.
De la începutul lui octombrie, cel puțin opt nave comerciale au fost atacate cu drone în largul celor două țări.
Cinci dintre ele au fost lovite în zona economică exclusivă a Bulgariei, iar două s-au scufundat. Ultima, un portcontainer în drum spre Constanța, s-a scufundat pe 29 octombrie, după ce a fost lovită de trei drone navale.
Alte trei nave au fost lovite în largul României: două au luat foc lângă Sulina, una chiar în apele teritoriale românești, iar a treia s-a scufundat pe 23 octombrie lângă Constanța.
Bulgaria a cerut formal NATO avioane de luptă și sisteme anti-dronă. Ministrul Apărării, Dimitar Stoianov, a anunțat că trimite în zona Mării Negre două sisteme anti-dronă suplimentare. Președinta Iliana Iotova a luat în calcul invocarea Articolului 4 al Tratatului NATO.
Și România a cerut ajutor aliat, până la sosirea echipamentelor comandate prin programul european SAFE. Președintele Nicușor Dan a spus că Franța a răspuns în 24 de ore.
Diferența este că România nu a așteptat: pe 17 octombrie, propriile F-16 au doborât două drone Geran lângă Sulina.
NATO a răspuns pe 20 octombrie. Aliații au trimis în regiune avioane de patrulare maritimă, radare, drone și echipe de investigare a explozibililor. SUA au trimis un avion de patrulare Poseidon în Bulgaria, iar Franța un avion de recunoaștere maritimă în România.
Avioanele de vânătoare nu rezolvă însă toată problema. În cazul navei Yara J, radarele MApN nu au văzut o dronă îndreptându-se spre navă. Unele atacuri au combinat drone aeriene cu drone de suprafață, care pot transporta până la o jumătate de tonă de exploziv.
Cel mai recent atac din largul Bulgariei s-a petrecut chiar în timp ce miniștrii apărării din România, Bulgaria și Turcia se reuneau la Sofia și a implicat exclusiv drone navale.
Pe 28 octombrie, un avion francez a detectat dronele navale înaintea atacului asupra portcontainerului Contship Jet, dar nava a fost lovită și s-a scufundat a doua zi.
F-16 românești vor păzi cerul Bulgariei în 2027
În 2027, F-16 românești urmează să facă poliție aeriană în Bulgaria, într-o misiune NATO de tip Enhanced Air Policing. Piloți români, pe avioane la mâna a doua, vor apăra spațiul aerian al unei țări care a plătit peste 2,5 miliarde de dolari pe F-16 noi, scriu jurnaliștii bulgari.
Nu ar fi prima misiune a avioanelor românești în afara țării. F-16 românești au fost dislocate în misiunea NATO din Baltice, la baza Șiauliai din Lituania, în 2023, 2025 și 2026. Rotația din acest an a adus și primul angajament real în luptă a unui avion românesc după cel de-al doilea Război Mondial: drona doborâtă în Estonia pe 19 mai, cu o rachetă aer-aer.
România a făcut deja pasul spre F-35. Bulgaria se oprește la 16 avioane
România a ales F-16 la mâna a doua ca punte spre generația a cincea, iar Bulgaria a pariat pe câteva avioane noi, iar acum se află în fața unei dileme.
La finalul lui 2024, România a semnat contractul de 6,5 miliarde de dolari pentru primele 32 de F-35, inclusiv muniție, logistică și pregătire. Primele avioane sunt așteptate în jurul lui 2030 și vor forma două escadrile. O a doua tranșă de 16 ar duce totalul la 48 de F-35 până în 2040.
Strategia Bulgariei se oprește la cele 16 F-16 Block 70: moderne, dar puține și întârziate. Potrivit Mediapool, Bulgaria nu își permite F-35, iar subiectul nu e discutat serios la Sofia. În Bulgaria apar tot mai des voci care spun că Sofia a ales strategia greșită, în timp ce România a mers pe o tranziție mai lină spre F-35.
A doua escadrilă bulgară: tot avioane second-hand, și acelea greu de găsit
Forțele Aeriene bulgare cer acum o a doua escadrilă de avioane de luptă, dar singurele variante sunt avioane la mâna a doua, exact modelul ales de România acum zece ani.
Sofia a trimis solicitări pentru F-16 second-hand și pentru Gripen suedeze, fără rezultat.
Bulgaria analizează și închirierea a opt F-16 mai vechi din Olanda, dar deocamdată, pe piață nu există o ofertă potrivită.
Până când va găsi avioanele, Bulgaria rămâne dependentă de câteva MiG-29, de F-16 care nu pot intra în luptă și de aliații NATO, inclusiv de România.
Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.
Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.