Bairamul, sub lupa veterinarilor. Cerul Germaniei, strapuns de minarete

Musulmanii au inceput Bairamul. Timp de patru zile, intre 8-11 decembrie, au fost taiate in comunitatea musulmana oi si vite, in cadrul sarbatorii traditionale de sacrificare Kurban Bayram. Oficiul veterinar german a fost cu ochii pe macelari, cam tot asa cum, in Romania, UE vegheaza ca porcul de Craciun sa nu sufere, daca e injunghiat dupa datina.

Dupa traditia musulmana, carnea animalelor sacrificate de Bairam se da in dar rudelor si prietenilor. A fost candva regula. Acum, alimentarele turcesti prospera in Germania, o mare parte din carne e vanduta la tejghea, la kilogram sau in chip de chebab. Chebabul a devenit „mancare nationala“ in Germania, cot la cot cu Rote Wurst si chifteaua in chifla Mc D.

• Cu duhul blandetii

Veterinarii germani au pornit la vanatoare si au depistat destule sacrificari „cu cantec“. Fermierii ar fi trebuit sa-si duca oile, mieii si vitele la veterinar si apoi la controlorul de carne al oficiului de control alimentar din regiune, care da OK-ul carnii, pentru consum. Sacrificarea nu are voie s-o faca oricine si oriunde, ea trebuie sa aiba loc la ferme si macelarii autorizate.

Animalele trebuie sa fie anesteziate inainte de sacrificare, care masura le-ar feri de durere si suferinta. Casapirea animalelor fara anesteziere prealabila a interzisa in Germania, nerespectarea procedurii constituie contraventie. Anumite scoli islamice accepta anestezierea electrica a animalului, inainte de sacrificiu. Insa ritualicul trebuie respectat, se foloseste un cutit special care taie beregata animalului dintr-o miscare, pentru ca sangele sa se scurga. Consumul de sange e interzis de Islam.

Cele 3,3 milioane de musulmani din Germania se arata, cel putin pe fata, receptive la anestezii si retete europene. Le da si mana sa se arate generosi. 200 de moschei ar urma, in conditii normale, sa fie construite pe teritoriul federal. Insa nu sunt conditii normale, criza ameninta si inaltarea de minarete.

• Sa iasa la lumina

La sfarsitul lunii octombrie, una dintre cele mai mare moschei din Germania si-a deschis portile la Duisburg, 5.000 de musulmani au participat la inaugurare. A participat si ministrul landului Nordrhein-Westfallen (NRW), Jürgen Rüttgers, care a subliniat „dreptul musulmanilor la moschei“. El a mai spus: „Avem nevoie de mai multe moschei in tara noastra, insa nu in curtile din dos, ci vizibile, distincte“.

Moscheea Merkez din Duisburg e, in sensul acesta, extrem de vizibila: are un minaret inalt de 34 de metri, mai multe cupole in stil traditional otoman, loc pentru 1.200 de credinciosi si a costat 7,5 milioane de euro, dintre care 3,2 milioane provenite din fonduri de stat ale landului NRW si ale Uniunii Europene. I s-au alaturat sponsorizari si contributii ale Uniunii Turco-Islamice Ditib, initiatoarea proiectului.

Trei ani si jumatate a durat constructia moscheii din cartierul Marxloh din Duisburg, unde locuiesc 18.000 de straini, majoritatea fiind turci. In Mannheim, Moscheea Yavuz Sultan Selim are minaretul mai mic, doar de 30 de metri, insa poate adaposti pentru rugaciune 2.500 de credinciosi.

La Köln, este planificata costructia altei Mari Moschei. Spre deosebire de Duisburg, unde lucrurile au decurs lin, fara mare impotrivire din partea locuitorilor din cartier, in Köln dezbaterea pe marginea proiectului nu s-a incheiat. Desi, ca si in celelalte moschei, s-a renuntat la traditionala chemare de muezin, din turnul cu minaret, pentru a nu deranja vecinatatea.

• Alarma la München

Mega-proiectul moscheii din München-Sendling e insa atins de criza financiara globala. Se pare ca lipsesc donatiile care sa sustina finantarea planificata la 12.000.000 de euro. Sueddeutsche.de, citand cotidianul turcesc din Germania Hürriyet, scrie ca „datorita problemelor financiare, proiectul sta sa cada“.

Initiatorul acestuia, asociatia culturala turco-islamica Ditim neaga luarea unei decizii de abandonare a constructiei moscheii. Primarul general al Münchenului, Christian Ude, care de ani de zile se implica in proiect, pare insa a fi de-a dreptul alarmat.