„Banii nu mai sunt o scuză, acum există”: Cum plănuiește Germania să devină din nou o putere militară de top

Pentru Gundbert Scherf, cofondatorul Helsing – cea mai valoroasă firmă europeană de tip startup din domeniul apărării, invazia Rusiei în Ucraina a schimbat totul, relatează Reuters.

Scherf a trebuit să se zbată din greu pentru a atrage investiții după ce și-a înființat în 2021 compania care produce drone de atac și inteligență artificială pentru câmpul de luptă.

Acum, aceasta e cea mai mică dintre problemele sale. Compania cu sediul în München și-a dublat valoarea la 12 miliarde de dolari în urma unei runde de finanțare luna trecută.

„Anul acesta Europa, pentru prima dată în ultimele decenii, cheltuie mai mult pe achiziția de tehnologie de apărare decât Statele Unite”, afirmă el într-un interviu acordat Reuters.

Fost partener la firma de consultanță McKinsey & Company, Scherf consideră că Europa se află în pragul unei transformări a inovației în domeniul apărării, similară cu „Proiectul Manhattan” – efortul științific care a dus la dezvoltarea rapidă a armelor nucleare de către SUA în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

„Europa începe acum să se împace cu ideea de apărare”, consideră Scherf.

Noul guvern al Germaniei pariază pe A.I. și startup-uri

Reuters a vorbit cu 24 de directori, investitori și factori de decizie pentru a analiza cum Germania – cea mai mare economie a Europei – intenționează să joace un rol central în reînarmarea continentului.

Sursele consultate de Reuters afirmă că guvernul cancelarului Friedrich Merz consideră inteligența artificială și tehnologia dezvoltată de startup-uri esențiale pentru planurile sale de apărare și elimină birocrația pentru a conecta direct firmele la eșaloanele superioare ale armatei.

Marcată de trauma militarismului nazist și de o puternică etică pacifistă postbelică, Germania a menținut mult timp un sector al apărării relativ mic și prudent, protejat de garanțiile de securitate oferite de SUA.

Modelul economic german, modelat de o aversiune profundă față de risc, a favorizat îmbunătățirile graduale în locul inovației disruptive.

Dar acest lucru s-a schimbat. Odată cu creșterea incertitudinii legate de sprijinul militar american, Germania – unul dintre cei mai mari susținători ai Ucrainei – intenționează să își tripleze aproape bugetul anual de apărare, ajungând la circa 162 de miliarde de euro până în 2029.

O mare parte din acești bani vor fi investiți în reinventarea naturii războiului, potrivit surselor Reuters.

Helsing face parte dintr-un val de startup-uri de apărare germane care dezvoltă tehnologii de vârf – de la roboți asemănători tancurilor și controlați de A.I., la mini-submarine autonome, și gândaci-spion pregătiți pentru câmpul de luptă.

„Vrem să ajutăm Europa să-și recapete coloana vertebrală”, susține Scherf.

Un „moment de cotitură” în privința înarmării Germaniei

Unele dintre aceste firme mai mici oferă acum consultanță guvernului, alături de firme consacrate precum Rheinmetall și Hensoldt – care au mai puține motive să se concentreze pe inovație, având în vedere portofoliile lor mari de comenzi pentru sisteme convenționale.

Un nou proiect de lege privind achizițiile, adoptat miercuri de cabinetul cancelarului Merz, își propune să reducă barierele de intrare pe piață pentru startup-urile cu resurse limitate, permițându-le să primească plăți în avans.

Legea ar permite de asemenea autorităților să limiteze licitațiile doar la ofertanți din Uniunea Europeană.

Marc Wietfeld, directorul general și fondatorul producătorului de roboți autonomi ARX Robotics, a spus că o întâlnire recentă cu ministrul german al apărării, Boris Pistorius, i-a confirmat cât de profundă este schimbarea de viziune la Berlin.

„Mi-a spus: «Banii nu mai sunt o scuză, acum există». A fost un moment de cotitură”, afirmă Wietfeld.

Germania vrea să fie în avangarda reînarmării Europei

Odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă și reînnoirea îndoielilor privind angajamentul SUA față de NATO, Germania s-a angajat să atingă noul obiectiv al alianței de 3,5% din PIB alocat apărării până în 2029 – mai rapid decât majoritatea aliaților europeni.

Oficialii de la Berlin au subliniat necesitatea de a dezvolta o industrie europeană de apărare pentru a reduce dependența față de companiile americane. Dar obstacolele pentru extinderea „campionilor industriali” în Germania – și în Europa, în general – sunt semnificative.

Spre deosebire de Statele Unite, piața europeană este fragmentată. Fiecare țară are propriile standarde de achiziție pentru contracte.

SUA are deja un grup stabil de giganți ai apărării, precum Lockheed Martin și Raytheon (RTX), și un avantaj în domenii-cheie precum tehnologia de sateliți, avioanele de luptă și munițiile ghidate de precizie.

Washingtonul a început să sprijine startup-urile din domeniul tehnologiei de apărare încă din 2015 – inclusiv Shield AI, producătorul de drone Anduril și compania software Palantir – acordându-le porțiuni din contractele militare.

Până de curând, startup-urile europene stăteau în umbră, fără sprijin guvernamental.

Dar o analiză realizată de Aviation Week în luna mai a arătat că primele 19 țări din Europa în ceea ce privește cheltuielile militare – inclusiv Turcia și Ucraina – sunt pe cale să aloce 180,1 miliarde de dolari în acest an pentru achiziții militare, comparativ cu 175,6 miliarde în Statele Unite.

Totuși, cheltuielile totale ale Washingtonului rămân mai mari.

O revoluție precum cea adusă de mitralieră sau tanc

Hans Christoph Atzpodien, șeful Asociației Industriei de Securitate și Apărare din Germania (BDSV), a declarat că unul dintre obstacole este că sistemul de achiziții al armatei este adaptat pentru furnizorii consacrați și că acesta nu se potrivește ritmului alert pe care îl impun noile tehnologii.

Ministerul Apărării de la Berlin a declarat, într-un comunicat, că ia măsuri pentru a accelera achizițiile și pentru a integra mai bine startup-urile, astfel încât noile tehnologii să fie puse rapid la dispoziția Bundeswehr, armata germană.

Annette Lehnigk-Emden, șefa puternicei agenții de achiziții a forțelor armate, a evidențiat dronele și inteligența artificială ca domenii emergente pe care Germania trebuie să le dezvolte.

„Schimbările pe care le aduc pe câmpul de luptă sunt la fel de revoluționare precum au fost mitraliera, tancul sau avionul”, afirmă aceasta.

Sven Weizenegger, care conduce Cyber Innovation Hub – acceleratorul de inovație al armatei germane, afirmă că războiul din Ucraina schimbă și atitudinile sociale, eliminând stigmatul de a lucra în industria de apărare.

„Germania a dezvoltat o deschidere complet nouă față de problema securității de la invazie încoace”, afirmă acesta.

Weizenegger spune că primește 20-30 de cereri zilnice pe LinkedIn, față de doar 2-3 pe săptămână în 2020, cu idei pentru tehnologii de apărare care ar putea fi dezvoltate.

Unele dintre aceste idei par desprinse din științifico-fantastic, cum ar fi de exemplu gândacii cibernetici de la SWARM Biotactics, dotați cu „rucsacuri” miniaturale care permit colectarea de date în timp real prin camere video.

Stimuli electrici ar trebui să permită controlul mișcărilor insectelor robotice de la distanță. Scopul este să furnizeze informații de supraveghere în medii ostile, ca de exemplu despre pozițiile inamicului.

„Bioroboții noștri – bazați pe insecte vii – sunt echipați cu stimulare neuronală, senzori și module de comunicație securizată”, afirmă directorul general al SWARM Biotactics Stefan Wilhelm. „Pot fi direcționați individual sau pot opera autonom în roiuri”, mai spune acesta.

„Trebuie doar să adoptăm această mentalitate”

În prima jumătate a secolului XX, oamenii de știință germani au fost pionieri în multe tehnologii militare devenite standard la nivel global, de la rachete balistice la avioane cu reacție și arme ghidate. Dar, după înfrângerea în al Doilea Război Mondial, Germania a fost demilitarizată, iar talentul său științific s-a dispersat.

Wernher von Braun, care a inventat prima rachetă balistică pentru naziști, a fost unul dintre sutele de oameni de știință și ingineri germani transportați în SUA după război, unde a lucrat ulterior la NASA și a dezvoltat racheta care a dus navele spațiale Apollo pe Lună.

În ultimele decenii, inovația în domeniul apărării a fost un motor important al progresului economic. Tehnologii precum internetul, GPS-ul, semiconductorii sau motoarele cu reacție au apărut în cadrul programelor militare de cercetare, înainte de a transforma viața civilă.

Afectată de prețuri ridicate la energie, de o scădere a cererii pentru exporturi și de concurența din China, economia Germaniei – de 4,75 trilioane de dolari – a intrat în contracție în ultimii doi ani. Extinderea cercetării militare ar putea aduce un impuls economic.

„Trebuie doar să adoptăm această mentalitate: o bază industrială de apărare puternică înseamnă o economie puternică și o inovație accelerată”, afirmă Markus Federle, partener general la firma de investiții Tholus Capital, axată pe domeniul apărării.

Evadarea Europei din „Valea Morții” pentru micile companii din Europa

Aversiunea față de risc a investitorilor europeni a dezavantajat în trecut startup-urile, care se chinuiau să obțină capital în fazele critice timpurii – când costurile sunt mari, iar vânzările mici (fază poreclită de antreprenorii tech „Valea Morții”).

Dar creșterea cheltuielilor de apărare de către guvernele europene după invazia Rusiei în Ucraina a atras atenția investitorilor.

Europa are acum trei startup-uri militare evaluate la peste 1 miliard de dolari: Helsing, Quantum Systems – un producător german de drone – și Tekever din Portugalia, care produce de asemenea drone.

„Există o presiune mare acum ca Germania să fie națiunea lider în domeniul apărării europene”, afirmă Sven Kruck, director de strategie la compania de tehnologie Quantum Systens.

Mai multe surse au declarat pentru Reuters că, în contextul asistenței militare acordate Ucrainei, comenzile care altădată ar fi durat ani de zile să fie aprobate se realizează acum în câteva luni, iar startupurile europene au avut ocazia să-și testeze rapid produsele pe teren.

Finanțarea prin capital de risc a tehnologiei de apărare europene a ajuns la 1 miliard de dolari în 2024, față de doar 373 milioane în 2022, și se estimează că va crește și mai mult anul acesta.

„Societatea a recunoscut că trebuie să ne apărăm democrațiile”, afirmă Christian Saller, partener general la HV Capital, un investitor în ARX și Quantum Systems.

Iar o analiză realizată de firma de consultanță Dealroom pentru Reuters arată că finanțarea prin capital de risc a crescut mai rapid în Germania decât în alte țări europene. Datele arată că startup-urile germane din domeniul apărării au primit de la investitori 1,4 miliarde de dolari în ultimii cinci ani, pe locul 2 în clasament fiind cele din Marea Britanie.

„Mittelstand-ul german va fi mușchiul lor”

Jack Wang, partener la firma de capital de risc Project A, afirmă că multe startup-uri germane din domeniul apărării – bazate pe excelența inginerească a țării – sunt bune la integrarea de componente consacrate în sisteme mai mari.

„Calitatea talentului din Europa este extrem de ridicată, dar, per ansamblu, nu am văzut o țară cu un potențial mai bun decât Germania”, subliniază acesta.

De asemenea, slăbiciunea actuală din industria auto germană înseamnă că există capacitate de producție disponibilă, inclusiv în Mittelstand – întreprinderile mici și mijlocii care reprezintă coloana vertebrală a economiei germane.

Stefan Thumann, directorul general al startup-ului bavarez Donaustahl, care produce drone kamikaze, a spus că primește zilnic între 3 și 5 cereri de angajare de la lucrători din industria auto.

„Startup-urile au nevoie doar de mințile care să facă proiectarea și prototipurile”, afirmă acesta. „Iar Mittelstand-ul german va fi mușchiul lor”, consideră Thumann.