Baroni din toate partidele, uniti-va!

Putina lume dadea vreo sansa actiunii de reorganizarea teritoriala. Ca a venit de la presedinte, ca venea din alta parte, a murit inainte de a se naste.

Bomboana pe coliva o adauga maghiarii, care au anuntat deja ca nu vor nici 8 regiuni, nici 8+2, nici un fel. Ei vor doar adancirea enclavizarii tinutului secuiesc si eventual si a altor zone locuite de maghiari. Ca enclavizarea impiedica accesul in piata muncii a tinerilor maghiari, dezvoltarea economica a zonelor respective, inclusiv prin atragere de fonduri europene, nu pare sa-i miste pe liderii UDMR. Ei vor sa fie stapani la ei acasa. Chiar daca in saracie. Au si sprijinul baronilor PDL, care le-au spus mai pe ocolite: „tineti-va tare, nici noi nu dorim restructurarea administrativa”!

Baronii din toate partidele au sarit la gatul regionalizarii. Cum sa-si piarda feudele pe care le conduc cu mana de fier, prin intermediul clientelei, prin intermediul deconcentratelor, agentiilor si inspectoratelor judetene, contractelor cu statul, primariilor vasale, cu coltii adanc infipti in grumazul bugetului, sugand intr-o veselie din fondurile din ce in ce mai putine care mai circula prin conductele bugetare. Inclusiv din fondurile europene, de s-a speriat vestul. Adica UE.

Cand spui Teleorman spui Dragnea, Neamt=Pinalti, Arad=Falca, Arges=Nicolescu, Bistrita=Oltean, Constanta=Mazare, Vrancea=Oprisan, Harghita si Covasna=UDMR, etc., de-am putea schimba pe harta tarii denumirile judetelor cu numele jupanilor, le-ar memora elevii mai usor.

Avantajele regionalizarii ar fi fost urmatoarele:

• Reducerea cheltuielilor cu functionarea statului, esentiala acum cand la orizont se aduna norii unei noi crize economice iar infrastructura nu avem de nicio culoare.
• Descentralizarea, prin trecerea  majoritatii prerogativelor Consiliilor Judetene si serviciilor deconcentrate la primarii si Consilii Locale.
• Debirocratizarea, prin micsorarea numarului de functionari din noile structuri.
• Declientelizarea, destructurarea retelelor de coruptie si clientelism politic, conduse de 41 de baroni, ilustrate cum nu se poate mai bine de radiografia judetului Teleorman.
• Posibilitatea antamarii de proiecte de infrastructura de anvergura, cum ar fi lucrari de irigatii, utilitati, sosele si autostrazi, exploatatii agricole de mari dimensiuni, inclusiv prin atragerea de fonduri europene, fara a mai trece prin ministere.
• O mai usoara urmarire a drumului banilor din cele doar opt centre de pornire a acestora, transparenta si accesul publicului la informatii din capitalele de regiuni  mai usor de realizat, fiind mai putine.

Doar ca socoteala baronilor si clientelei e alta, mult mai simpla. Ce daca nu sunt bani, luam imprumuturi peste imprumuturi, noi acumulam averi sa traiasca bine si copiii si nepotii nostri, iar de platit le vor plati prostii, care acum stau si se holbeaza la noi, ne critica, dar n-au ce sa ne faca. Ca in parlament si in partide se decide cum vrem noi, la noi e resursa de finantare a alegerilor si a spagilor necesare „amortirii” justitiei si procuraturii.

Are si cateva hibe aceasta socoteala. Criza economica mondiala si situatia speciala a Greciei, aflata cu un picior in groapa falimetului, a schimbat optica creditorilor, fie ele banci sau institutii. Nu mai dau bani cu ochii inchisi, fara certificarea FMI ca respectivul guvern face ce trebuie pentru reducerea cheltuielilor guvernamentale, a pomenilor electorale, a ajutoarelor sociale. Asa ca mai incet cu speranta imprumuturilor fara garantiile FMI.

In al doilea rand, sunt de acord toti tinerii romani, sa plateasca toata viata, ce fura si consuma actualele elite de prada, baronet, lipitori de afise, sefi de institutii si regii ale statului? Si pomenile electorale acordate parintilor, sa le-chida gura? Inca nu s-au trezit, sa-i de guler pe toate aceste lipitori si sa dea cu ei de pamant. Dar nici mult nu mai e pana la acest moment.

In al treilea rand, nu este de loc sigur ca DNA si DIICOT mai pot fi oprite, cu toate amenintarile proferate de Ponta si Antonescu la adresa lor si sefilor acestor institutii. Asa ca fraudarea bugetului de stat devine din ce in ce mai dificila. Raman doar furtul si frauda cu legea si HG-ul, mult mai sigure si mai comode.

Este tot mai clar ca fara alocarea unor insemnate fonduri din bugetul de stat pentru dezvoltarea infrastructurii, rutiere, informationale, agricole, turistice, condamnam economia tarii la ineficienta pentru zeci de ani de acum inainte. Nu avem o productie de bunuri si servicii vandabile si cu valoare adaugata mare. De genul Loganului. Si nu se poate construi decat prin aportul de investitii, tehnologie, capital, management, piete de desfacere adus de investitori straini. Altfel ne condamnam singuri la agricultura de subzistenta.

Au si initiatorii regionalizarii erorile lor, si nu putine. N-a vazut nimeni un document consistent, un studiu de impact, de costuri si beneficii. Totul a parut cantat dupa ureche, fara partituri si calcule clare. Sigur ca am privit cu neincredere la ce parea sa fie o improvizatie scornita peste noapte, chiar daca principiile si avantajele pareau corecte. Preferam o initiativa a unui grup parlamentar, cu o nota de fundamentare, avand in spate niste studii realizate de specialisti. Consecinta a fost ca odata cu apa murdara din copaie am aruncat si pruncul. Cristian Preda o spune pe sleau: coalitia de la guvernare s-a facut de ras, prin modul de promovare a regionalizarii.

Ce mai e de facut acum?

Axiomele momentului sunt:

• Nu mai exista bani. Posibila revenire  a crizei mondiale ar trebui sa ne faca sa tremuram si sa ne uitam de o mie de ori in portofel, inainte de a mai cheltui un leu.
• Nu avem o productie de bunuri si servicii vandabile si cu valoare adaugata mare.
• Suntem prizonierii  coruptilor si coruptiei endemice, centrale si locale, care alunga orice initiativa privata, prin spagile pe care le cere de la obraz si piedicile pe care le pune la orice inseamna modernizarea tarii.
• Nu avem o infrastructua minimala, de transport, informationala, agricola si de turism
• Suntem pe ultimul sau ultimele locuri din UE si din lume la serviciile educationale, de sanatate si la functionarea justitiei.

Ce ar trebui sa facem cu totii, guvern, parlament, presedintie, societate civila?

• Reprofesionalizarea structurilor de conducere din deconcentrate, inspectorate si agentii centrale si judetene.
• Renuntarea la sectorul economiei de stat.
• Reanalizarea, reducerea  si trecerea in sarcina primariilor si Consiliilor Locale a majoritatii prerogativelor aflate acum la nivel judetean, in deconcentrate, agentii si inspectorate de tot felul, cu realocarea corespunzatoare a resursei financiare. (Golirea de continut a administratiei  judetene).
• Simplificarea contextului legislativ in care-si deruleaza activitatea mediul de afaceri. (aprobari, stampile, autorizatii, certificate, semnaturi, cele mai multe create pentru a produce spagi)
• Reducerea pana la aproape de zero a transferurilor de fonduri de la bugetul central la bugetele locale. Fiecare comunitate sau grup de comunitati (prin unificare sau desfiintare), sa-si ia soarta in propriile maini, sa-si construiasca viitorul pe care-l doreste, pe care il merita si in care investeste. Fara imboldul dat de lipsa fondurilor nu se va trece niciodata la aceasta paradigma moderna.
• Intarirea prin lege a rolului regiunilor de dezvoltare, cel putin in domeniul accesarii si derularii de proiecte  din fonduri europene.

Baronii, birocratii, clientelele politice din deconcentrate, agentii si inspectorate vor muri doar atunci cand li se taie „oxigenul” financiar, cand nu vor mai avea bani. Iar banii sa fie dirijati spre infrastructura, simultan cu concesionarea ei si oferirea de garantii guvernamentale.

Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro