Basescu, Tariceanu si seceta. De idei. ( de Razvan Mihai Vintilescu)

Avem un dezastru natural. Unde sint insa acuzatiile dintre palate? Si de ce e seceta mai putin profitabila decit inundatiile? Putem incerca o serie de raspunsuri.

Acum un an, pe cind ploile nesfirsite involburau sat dupa sat, scandalul era in toi. Tu n-ai facut diguri. Tu n-ai facut plan. Ba am facut, dar nu mi-ai dat tu bani sa il pun in aplicare. E ghinion. Ba tu esti de vina! Nu e adevarat! Eu am facut exact ceea ce trebuia sa fac. Tu esti de vina! Oameni buni, el e de vina!

O cearta incinsa, pe care puzderia de apa nu parea sa o poata racori. Direct, sau prin intermediari, Basescu si Tariceanu se impungeau pe unde apucau. Antrenamentul il aveau din 2005. In 2007 insa, foaia s-a intors. Canicula si seceta au luat locul bulbucilor de ploaie. Si o data cu evaporarea ultimelor picaturi de apa din pamint, se pare ca si ideile de gilceava s-au cam risipit.

A fost ceva doar pe la inceput. Chestii timide, in comparatie cu ceea ce se petrecuse in anii trecuti. Astfel, pe o caldura pe care pina si mustele lincezeau in zbor, Basescu si Tariceanu s-au pravalit toropiti inainte ca vreunul din ei sa cistige meciul. La puncte sau prin knock-out.

De ce sa piarda “populistul” Basescu sansa de a-i mai oferi o scatoalca in dar premierului? Mai strica un cui in cosciug? Si Tariceanu, care parea a se trezi din postul sau de incasator rezistent, cum de nu a gasit el vreo chichita prin care sa lege nenorocirea de numele presedintelui? Sa incercam citeva raspunsuri.

In primul rind, seceta e mai putin profitabila decit inundatiile. Din punct de vedere mediatic. La inundatii ai cai urcati pe acoperisuri, case surpate de viituri, batrini care ramin fara un loc al lor sub soare, copii salvati in ultimul moment de la inec. Caldura, in schimb, nu este la fel de dramatica. Imaginile nu sint la fel de puternice.

In al doilea rind, lupta pe subiecte de interes public a fost confiscata deja de una pe subiecte de interes politic: cresterea pensiilor. Daca in batalia podurilor si a digurilor nu s-a putut desemna un cistigator, de data aceasta, fiecare incearca sa-i aplice adversarului un upercut decisiv. Au invatat, pesemne, ca la capitolul dezastre naturale nici unul nu se descurca prea bine. Si dupa ce s-au luptat in sulite, acum se bat in palose.

In al treilea rind, fata de anii trecuti, au aparut pe aceeasi scena doua personaje de un pitoresc deosebit, care pot oricind sa incinga spiritele, mai tare decit orice canicula, si se dovedesc mult mai amuzante in postul de cuplet estival decit tandemul Basescu-Tariceanu. E drept ca de cele mai multe ori reusesc aceasta performanta in mod involuntar.

Ceea ce face ca actiunile lor sa fie si mai dramatice. Este vorba de ministrul Educatiei si de cel al Justitiei. Primul nu a stiut sa numere si vine cu reforme uluitoare, iar al doilea a inaugurat piscine cu elicopterul si a incercat sa saboteze un raport european favorabil Romaniei. Amindoi sint liberali.

Ceea ce nu te pune intr-o postura prea buna cind esti seful lor de partid si te afisezi in public.

Lista de motive ce a dus la seceta de idei din sceneta “Seceta la romani – editia Basescu -Tariceanu” poate continua. Concluzia va ramine aceeasi. Pe linga miile de dobitoace care si-au dat duhul in asteptarea unui strop de ploaie, a murit si speranta celor ce au crezut ca, in absenta unui interes politic, dezastrele naturale reprezinta un punct de interes pe agenda politicienilor.