„Biciul și zăhărelul”. Planul lui Donald Trump pentru încheierea războiului din Ucraina începe să se contureze

Consilierii lui Donald Trump au vehiculat, în mod public, dar și în privat, propuneri de încheiere a războiului din Ucraina prin care mari părți ale țării ar fi cedate Rusiei pentru viitorul previzibil, potrivit unei analize Reuters a declarațiilor acestora, dar și după discuții cu mai multe surse apropiate președintelui ales al SUA.

Propunerile celor trei consilieri-cheie, inclusiv ale viitorului emisar al lui Trump pentru Rusia-Ucraina, generalul-locotenent în retragere Keith Kellogg, au în comun unele elemente, inclusiv scoaterea din discuție a aderării Ucrainei la NATO.

Metoda „Biciul și zăhărelul”

Consilierii lui Trump ar încerca să forțeze Moscova și Kievul să negocieze prin metoda „biciul și zăhărelul”, inclusiv prin oprirea ajutorului militar acordat Kievului dacă acesta nu este de acord să discute, dar și creșterea asistenței militare pentru Kiev dacă președintele rus Vladimir Putin spune „nu”, notează sursa citată.

Trump s-a angajat de mai multe ori în timpul campaniei sale electorale să pună capăt conflictului vechi de aproape trei ani în 24 de ore de la începerea mandatului său (20 ianuarie), dacă nu chiar înainte de această dată, dar nu a spus în ce mod.

Analiști și foști oficiali din domeniul securității naționale și-au exprimat însă mari rezerve că Trump poate îndeplini o astfel de promisiune din cauza complexității conflictului.

Totuși, luate împreună, declarațiile consilierilor săi sugerează posibilele contururi ale unui plan de pace al lui Trump.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care se confruntă cu deficit de soldați și cu pierderi teritoriale tot mai mari, a dat de înțeles că ar putea fi deschis negocierilor, arată Reuters. Deși încă intenționează să adere la NATO, el a spus săptămâna aceasta că Ucraina trebuie să găsească soluții diplomatice pentru a-și recâștiga o parte din teritoriile ocupate.

„Putin nu se grăbește”

Dar Trump ar putea constata că Putin nu este dispus să dialogheze, au declarat pentru Reuters analiști și foști oficiali americani, explicând că Rusia îi ține pe ucraineni în defensivă și ar putea avea mai multe de câștigat continuând să acapareze teritorii.

„Putin nu se grăbește”, a declarat Eugene Rumer, un fost analist de rang înalt al serviciilor de informații americane pe Rusia, care lucrează în prezent la think tank-ul Carnegie Endowment for International Peace.

Liderul rus, a spus el, nu se arată dispus să renunțe la condițiile sale pentru un armistițiu și discuții, printre care ideea ca Ucraina să renunțe la aspirația de a adera la NATO, dar și la cele patru regiuni pe care Putin le revendică ca parte a Rusiei, dar pe care nu le controlează pe deplin, o condiție respinsă de Kiev.

Putin probabil că va aștepta, va câștiga mai mult teren și va aștepta să vadă ce concesii, dacă este cazul, poate oferi Trump pentru a-l aduce la masa negocierilor, consideră expertul.

Rusia controlează deja toată Crimeea, după ce a anexat-o unilateral în 2014 și, de atunci, a preluat aproximativ 80% din Donbas – care cuprinde Donețk și Lugansk – precum și peste 70% din Zaporojie și Herson și mici părți din regiunile Nikolaev și Harkov.

Trump nu a convocat încă grupul de lucru

Săptămâna trecută, Trump nu convocase încă grupul de lucru central pentru a elabora un plan de pace, au spus pentru Reuters patru consilieri care nu au vrut să le fie dezvăluite numele. În loc să discute în mod centralizat, mai mulți consilieri și-au prezentat ideile între ei și – în unele cazuri – lui Trump, au spus aceștia.

Până la urmă, un acord de pace va depinde probabil de un angajament personal direct între Trump, Putin și Zelenski, au spus sursele agenției internaționale de presă.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a susținut că „nu este posibil să comentăm declarațiile individuale fără a avea o idee despre planul în ansamblu”.

Purtătoarea de cuvânt a lui Trump, Karoline Leavitt, a spus doar că Trump a declarat că „va face ceea ce este necesar pentru a restabili pacea și a reconstrui puterea și descurajarea americană pe scena mondială”.

Trei propuneri principale

Un fost oficial al securității naționale din primul mandat al lui Trump, implicat în procedurile de preluare a președinției, a declarat că există trei propuneri principale: una a lui Kellogg, una din partea vicepreședintelui ales J.D. Vance și o alta avansată de Richard Grenell, fostul șef interimar al serviciilor de informații din 2020, tot în fosta administrație Trump.

Planul lui Kellogg, elaborat împreună cu fostul oficial al Consiliului Național de Securitate Fred Fleitz și prezentat lui Trump la începutul acestui an, prevede înghețarea liniilor de luptă actuale.

Trump ar furniza mai multe arme americane Ucrainei numai dacă aceasta ar fi de acord cu negocierile de pace. În același timp, el ar avertiza Moscova că va crește ajutorul SUA pentru Ucraina dacă Rusia respinge negocierile. În plus, ideea aderării Ucrainei la NATO ar fi pusă în așteptare, mai arată Reuters în analiza sa.

De asemenea, Ucraina ar primi garanții de securitate din partea SUA, care ar putea include creșterea livrărilor de arme după încheierea unui acord, conform propunerii respective.

Trump l-ar putea amenința pe Putin cu livrări de armament fără precedent

Într-un interviu acordat în iunie postului britanic Times Radio, Sebastian Gorka, unul dintre viitorii consilieri adjuncți pe probleme de securitate națională ai lui Trump, a declarat că președintele ales al SUA i-a spus că îl va forța pe Putin să negocieze amenințând cu livrări fără precedent de arme către Ucraina în cazul în care Putin va refuza. Contactat, Gorka a spus că Reuters e un „tomberon de știri false” și a refuzat să dea declarații.

J.D. Vance, care în calitate de senator american s-a opus ajutorului pentru Ucraina, a lansat o altă idee, în septembrie.

El i-a spus podcasterului american Shawn Ryan că un acord ar include probabil o zonă demilitarizată pe liniile de front existente, „puternic fortificată”, pentru a preveni noi incursiuni rusești.

Propunerea sa ar refuza Kievului statutul de membru NATO.

Grenell, fostul ambasador al lui Trump în Germania, a susținut crearea de „zone autonome” în estul Ucrainei. El a făcut aceste declarații într-o dezbatere organizată de Bloomberg din iulie, dar nu a dat detalii. De asemenea, el a sugerat că aderarea Ucrainei la NATO nu este în interesul Americii.

Grenell, care nu a răspuns la o solicitare de declarații, nu și-a asigurat încă o poziție în noua administrație, deși Trump încă îl ascultă în ceea ce privește problemele europene, a dezvăluit pentru Reuters unul dintre consilierii importanți ai lui Trump pe probleme de politică externă. Sursa a spus că Grenell a fost una dintre puținele persoane prezente la întâlnirea din septembrie de la New York dintre Trump și Zelenski.

„Nu cred că cineva are vreun plan realist”

Părți din propunerile de mai sus s-ar confrunta probabil cu opoziția lui Zelenski, care a făcut din invitarea la NATO o parte a propriului său „Plan de victorie”, dar și din partea aliaților europeni și a unor parlamentari americani, spun analiști și foști oficiali din domeniul securității naționale.

Unii aliați europeni și-au exprimat dorința de a spori ajutorul pentru Ucraina, iar președintele american Joe Biden continuă să trimită armament. Asta ar putea să-l lase pe Trump fără una din pârghiile prin care să forțeze Kievul să se așeze la masa negocierilor.

Planul Kellogg, care se bazează pe creșterea ajutorului pentru Ucraina în cazul în care Putin nu vine la negocieri, s-ar putea confrunta cu reacții negative în Congres, unde unii dintre cei mai apropiați aliați ai lui Trump se opun ajutorului militar suplimentar.

„Nu cred că cineva are vreun plan realist pentru a pune capăt acestei probleme”, a concluzionat Rumer, fost ofițer de informații al SUA.