Biden şi Trump obţin nominalizările din partea partidelor lor şi se îndreaptă spre prima revanşă a alegerilor prezidenţiale americane din ultimii aproape 70 de ani

Preşedintele în exerciţiu Joe Biden şi fostul preşedinte Donald Trump au obţinut amândoi, marţi, nominalizarea din partea partidelor lor, dând startul primei revanşe a alegerilor prezidenţiale americane din ultimii aproape 70 de ani, transmite Reuters.

Joe Biden avea nevoie de 1.968 de delegaţi pentru a obţine nominalizarea, iar marţi seară a depăşit acest număr, în timp ce au început să apară rezultatele din competiţia primară din Georgia, potrivit Edison Research.

De asemenea, au început să sosească rezultate din Mississippi, statul Washington, Insulele Mariane de Nord şi democraţii care trăiesc în străinătate.

Câteva ore mai târziu, Trump a obţinut cei 1.215 delegaţi necesari pentru a obţine nominalizarea republicană la preşedinţie, în timp ce patru state organizau competiţii, inclusiv Georgia, terenul de luptă în care Trump se confruntă cu acuzaţii penale pentru eforturile sale de a anula rezultatele din 2020 în acest stat. Marţi erau în joc 161 de delegaţi în Georgia, Hawaii, Mississippi şi statul Washington.

Biden, în vârstă de 81 de ani, a transmis o declaraţie după ce a sigilat nominalizarea democrată, vizând ceea ce el a numit „campania de resentimente, răzbunare şi represalii a lui Trump, care ameninţă însăşi ideea de America”.

„Alegătorii au acum de făcut o alegere cu privire la viitorul acestei ţări. Ne vom ridica şi ne vom apăra democraţia sau îi vom lăsa pe alţii să o dărâme? Vom restabili dreptul de a alege şi ne vom proteja libertăţile sau îi vom lăsa pe extremişti să ni le ia?”, a mai spus el.

Rezultatul scrutinului de marţi a fost în esenţă predeterminat, după ce ultima rivală a lui Trump rămasă pentru nominalizarea republicană, fosta ambasadoare la ONU Nikki Haley, şi-a încheiat campania prezidenţială după performanţa dominantă a lui Trump săptămâna trecută, în Super Tuesday, când a câştigat 14 din cele 15 competiţii statale.

Între timp, Biden s-a confruntat doar cu o opoziţie simbolică în campania pentru alegerile primare democrate, deşi activiştii liberali frustraţi de sprijinul său pentru războiul Israelului din Gaza au convins o minoritate considerabilă de democraţi să voteze „neangajat” în semn de protest.

Ambii bărbaţi şi-au îndreptat deja atenţia către alegerile generale din 5 noiembrie, organizând sâmbătă mitinguri duel în Georgia.

La Rome, în Georgia, Trump, în vârstă de 77 de ani, a repetat din nou afirmaţia sa falsă că alegerile din 2020 au fost fraudate şi l-a acuzat pe procurorul comitatului Fulton, Fani Willis, că l-a urmărit penal din motive politice. De asemenea, el l-a atacat pe Biden pentru că nu a reuşit să oprească fluxul de migranţi la frontiera sudică a SUA, o problemă pe care intenţionează să o menţină în prim-plan pe tot parcursul campaniei, aşa cum a făcut-o şi în 2020.

Campania lui Biden a lansat vineri o fază mai agresivă, anunţând că Biden va face un turneu în mai multe state din zona de bătălie, pe fondul unei achiziţii de publicitate de 30 de milioane de dolari. Campania a declarat că a strâns 10 milioane de dolari în cele 24 de ore de la discursul lui Biden despre Starea Uniunii, ceea ce sporeşte avantajul financiar al democraţilor în faţa republicanilor.

Alegătorii, lipsiţi de entuziasm

Ultima confruntare prezidenţială repetată a avut loc în 1956, când preşedintele republican Dwight Eisenhower l-a învins pentru a doua oară pe fostul guvernator de Illinois, democratul Adlai Stevenson.

În acest an, alegătorii şi-au exprimat puţin entuziasm pentru o repetare a alegerilor amare din 2020, sondajele publice Reuters/Ipsos arătând că atât Biden, cât şi Trump sunt nepopulari în rândul majorităţii alegătorilor.

Miriadele de acuzaţii penale ale lui Trump – el se confruntă cu 91 de infracţiuni în patru acuzaţii separate – ar putea să îi afecteze poziţia în rândul alegătorilor suburbani, bine educaţi, al căror sprijin s-a luptat istoric să îl obţină.

El urmează să devină primul fost preşedinte american care va fi judecat într-un proces penal pe 25 martie la New York, unde se confruntă cu acuzaţii că a falsificat registre de afaceri pentru a ascunde plăţile de bani pentru tăcere către o vedetă porno.

În general, se consideră că cel mai grav caz împotriva sa este acuzaţia federală din Washington, D.C., care îl acuză că a complotat pentru a inversa alegerile din 2020. Dar cazul este în aşteptare după ce Curtea Supremă a SUA a acceptat să audieze cererea de imunitate prezidenţială a lui Trump şi nu este clar dacă un proces poate avea loc înainte de ziua alegerilor.

Biden a fost urmărit de percepţia majorităţii alegătorilor că este prea bătrân pentru un al doilea mandat de patru ani, deşi aliaţii cred că discursul său înflăcărat despre starea Uniunii ar putea servi la contracararea acestei idei.

Criza actuală de la graniţa dintre SUA şi Mexic, unde un aflux de migranţi a copleşit sistemul, este un alt punct slab pentru Biden. El a încercat să transfere vina către Trump, după ce fostul preşedinte i-a îndemnat pe republicanii din Congres să distrugă un proiect de lege bipartizan privind securitatea frontierei care ar fi intensificat aplicarea legii.

Economia, ca întotdeauna, va fi o problemă centrală a campaniei. Biden a prezidat o economie în expansiune, cu presiuni inflaţioniste care s-au atenuat şi cu acţiuni care au atins maxime istorice. Dar sondajele arată că americanii nu sunt dispuşi să-i acorde credit preşedintelui şi sunt frustraţi de preţurile ridicate ale unor produse precum alimentele în urma pandemiei.

(news.ro)