„Blocarea internetului a avut efectul invers”. Cum s-a transformat cel mai sofisticat plan de cenzură al Iranului într-un eșec istoric

Blocada internetului impusă în Iran începând cu 8 ianuarie 2026 reprezintă cel mai sofisticat nivel de cenzură de până acum, avertizează experții în securitate digitală. Deși autoritățile au adoptat măsura pentru a înăbuși protestele declanșate de colapsul economic, strategia a eșuat, provocând o radicalizare fără precedent a revoltei populare, potrivit The Guardian și CNN.

• Cel puțin 65 de persoane au fost ucise, iar peste 2.300 au fost arestate în cele două săptămâni de proteste antiguvernamentale care au zguduit Iranul.
• Autoritățile au întrerupt, joi, accesul la internet și liniile telefonice în Teheran și în alte orașe.
• Președintele SUA, Donald Trump, a amenințat că va ataca Iranul dacă forțele de securitate răspund cu forță, iar secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că SUA sprijină poporul.
• Liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, l-a îndemnat pe Trump să „se concentreze asupra propriei țări” și a învinuit SUA pentru incitarea protestelor.

Au trecut mai mult de 36 de ore de când internetul este blocat în Iran. Odată cu oprirea lui, au fost restricționate și apelurile internaționale către această țară, iar telefoanele mobile interne nu aveau semnal. Amploarea fenomenului este una fără precedent și ar putea dura mult timp, a spus pentru The Guardian Amir Rashidi, expert iranian în drepturi digitale.

Nu este prima dată când o țară blochează internetul din motive politice. Hosni Mubarak din Egipt a blocat internetul timp de șase zile în timpul protestelor din Tahrir din 2011, iar talibanii au blocat internetul în Afganistan timp de 48 de ore în septembrie, aparent pentru a combate „imoralitatea”.

Dar nivelul din Iran stabilește „un nou record” și, în anumite privințe, situația este mult mai severă decât întreruperea digitală din 2019, pe care observatorii au descris-o la momentul respectiv ca fiind cea mai „severă deconectare” pe care au văzut-o vreodată.

„Telefoanele nu au semnal. Nu există antenă. E ca și cum ai trăi în mijlocul pustietății, fără turnuri BTS”, spune expertul în securitate digitală, care subliniază ca blocada internetului care a început pe 8 ianuarie reprezintă cel mai sofisticat nivel de cenzură de până acum.

Chiar și sistemul de sateliți Starlink al lui Elon Musk, care au reprezentat o salvare pentru iranieni în timpul protestelor din 2022 provocate de moartea lui Mahsa Amini în custodia poliției, a fost blocat, a spus Rashidi.

Oprirea internetului, selectivă

În timp ce iranienii din toată țara au fost brusc deconectați de la internet, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a continuat să posteze pe X. El a făcut acest lucru de cel puțin 12 ori vineri, criticându-l dur pe Donald Trump și acțiunile SUA în Venezuela.

Acesta este aspectul care diferențiază această întrerupere de blocajele anterioare ale internetului în Iran, a declarat Doug Madory, expert în infrastructura internetului care studiază astfel de întreruperi. Este mai amplă, dar pare și mai bine pusă la punct, ceea ce înseamnă că Teheranul ar putea să o mențină mai mult timp.

„Există lucruri importante pe care guvernul trebuie să le facă. Dacă vor să-și difuzeze propaganda, trebuie să aibă acces la Telegram, trebuie să aibă acces la Twitter, trebuie să aibă acces la Instagram”, remarcă și Rashidi.

Despre oprirea internetului de către Mubarak în 2011, Madory a spus că „închiderea totală a internetului a avut costuri enorme”. „Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în Egipt, guvernul nu a putut funcționa. Oamenii folosesc internetul pentru multe lucruri, iar când îl închid, nimic nu mai funcționează”, a spus el.

Pe baza dovezilor externe, Madory și Rashidi cred că guvernul iranian a inclus unele site-uri pe „lista albă”, permițând unor oficiali și instituții să continue să acceseze internetul. Unele dintre canalele sale Telegram păreau să funcționeze, indicând faptul că administratorii acestora trebuie să aibă acces la internet. Vineri, guvernul a părut să relaxeze pentru scurt timp restricțiile impuse site-urilor universităților, apoi a blocat din nou serviciul.

Toate acestea sugerează că Iranul a dezvoltat instrumente mai precise pentru cenzurarea internetului, scrie The Guardian. „Dacă vor implementa o listă albă și aceasta va funcționa conform planului, acest lucru le-ar putea permite să funcționeze într-o stare degradată pentru o perioadă îndelungată”, afirmă Madory.

„Ceea ce fac ei este să încerce să organizeze totul astfel încât să nu fie nevoiți să repună totul în funcțiune. Vor doar strictul necesar pentru a putea comunica și apoi să oprească totul”, a mai spus expertul în infrastructura internetului. El este de părere că întreruperea ar putea dura ceva timp. „S-ar putea să fie pe termen lung. Mă ocup de asta de ceva vreme și cred că va fi ceva important”, a spus el.

Iranul lucrează de câțiva ani la îmbunătățirea capacității sale de a cenzura internetul, încercând să construiască un serviciu intern similar cu cel al Chinei, care conectează utilizatorii interni, izolându-i în același timp de lumea exterioară, cred ambii experți.

Dar blocarea internetului nu a avut efectul scontat de autorități. Oamenii au ieșit într-un număr din ce în mai mare pe străzi, în mai multe orașe din Iran, potrivit CNN.

„A avut efectul invers”

Un locuitor din Teheran a descris pentru publicația americană modul în care întreruperea generalizată a internetului a determinat și mai multe persoane să se alăture protestelor.

„Întreruperea internetului pare să fi avut un efect contrar, deoarece plictiseala și frustrarea au determinat și mai multe persoane să iasă în stradă”, a declarat pentru CNN, sub protecția anonimatului, un bărbat de 47 de ani din capitala iraniană.

„Joi, în jurul orei 22:00, internetul a fost complet întrerupt. Datele mobile afișau mesajul „Conectare – FĂRĂ internet”, iar cartelele SIM fie nu aveau semnal, fie afișau același mesaj”, a spus bărbatul. Accesul la site-uri internaționale precum Google a fost blocat, inclusiv prin utilizarea VPN-urilor sau a proxy-urilor, pe care iranienii le foloseau anterior pentru a accesa site-uri interzise, precum X.

„Oamenii nu au nicio modalitate fiabilă de a verifica știrile din străinătate, informațiile financiare sau opțiunile de călătorie. Băncile sunt în mare parte nefuncționale”, a mai spus sursa citată. El a mai spus că traderii de criptomonede și investitorii în aur s-au mobilizat pentru a protesta în favoarea reluării accesului la internet.

Având în vedere că și mesajele SMS sunt blocate, doar apelurile vocale rămân funcționale, ceea ce generează un trafic copleșitor către rețelele sociale și aplicațiile de mesagerie interne, potrivit bărbatului din Teheran. Platforme precum Rubika și Eitaa, care sunt supravegheate îndeaproape de guvern, au fost închise ulterior.

Până vineri, intranetul național a fost parțial repus în funcțiune, permițând accesul doar la domeniile iraniene. Televiziunea prin satelit este principala sursă de informații din exterior, a mai spus el.

Conectivitatea Starlink este limitată, potrivit localnicului din Teheran. Serviciul cu sediul în SUA, deținut de SpaceX, compania miliardarului Elon Musk, furnizează internet mobil de mare viteză printr-o rețea de sateliți în orbită.