Blocarea sistemului sanitar: Romania ocupa ultimul loc in UE in ceea ce priveste finantarea totala a sistemului. Sacrificam spitalele sau calitatea medicamentelor?

Actorii de pe piata interna a UE avertizeaza ca sistemul sanitar din Romania este aproape de blocaj. Tensiunile interne survin in contextul in care, la nivel global, se vorbeste tot mai mult despre o potentiala criza a medicamentelor, arata mai multe studii si relatari internationale.

Mai exact, companiile multinaţionale producătoare de medicamente se confruntă cu o explozie a costurilor de cercetare şi dezvoltare. Iar sprijinul guvernamental a scazut in cuantum odata cu declansarea crizei economice globale. Spitalele, in cele mai multe cazuri, au probleme cu subventiile de la stat, iar sistemele de asigurare trec prin reforme carora cu greu le fac fata. Cu astfel de probleme se confrunta Statele Unite ale Americii, statele membre UE – printre care se numara si Romania.

Costurile punerii pe piata a unui medicament nou

Expertii in domeniu avertizeaza ca medicamentele noi ar putea atinge preturi care sa le scoata automat de pe piata. Estimarea se refera la viitorul apropiat si porneste de la anuntul facut de Kenneth Kaitlin [detalii], director al Tufts Center for the Study of Drug Development [detalii]: costurile aducerii pe piata a unui medicament nou sunt de aproximativ 1 miliard de dolari.

In acelasi timp, criza economica a majorat cererile guvernelor de a pune pe piata medicamente ieftine [detalii]. Presiunea din partea populatiei face ca toate companiile sa isi abandoneze o parte substantiala din cercetarea farmaceutica, se arata intr-un raport elaborat de Societatea Academica din Romania.

In Romania, autoritatile au decis pe teren se pozitioneaza, in ceea ce priveste dezbaterea dintre medicamente generice sau patentate. Tara noastra sustine medicamentele generice in fata celor patentate (detalii). Motivul: genericele sunt mai ieftine si reduc costurile publice si de asigurari de sanatate. In plus, au acelasi nivel de siguranta cu originalul. Decizia vine pe fondul unei taceri cvasitotale din partea industriei farmaceutice din segmentul inovator (cercetare si dezvoltare).

In acest context, Asociatia Romana a Producatorilor Internationali de Medicamente (http://www.arpim.ro/index.php?lang=ro&page=1) a solicitat Ministerului Sanatatii sa elaboreze o politica publica in domeniu (document de pozitie ARPIM), dezvoltata in parteneriat cu producatorii de medicamente si asociatiile profesionale.

1. Spitalele

In ciuda majorarii resurselor alocate sanatatii, din 2000 si pana in prezent , serviciile medicale si-au pastrat vechile suferinte: subfinantarea inca se mentine, iar risipa din sistem nu a fost inlaturata.[detalii]

Dovada sta anuntul Ministerul Sanatatii, potrivit caruia de la 1 noiembrie nu mai are bani pentru medicamentele din spitale. Ca reactie, bolnavii de cancer, diabet si SIDA vor organiza un miting de protest in Bucuresti, programat pentru luni, 9 noiembrie (detalii). Acestia se plang ca nu si-au mai primit o serie de medicamente compensate si gratuite, de care beneficiau pana acum pe baza unor programe nationale finantate de Ministerul Sanatatii.

O importanta majora in buna functionare a spitalelor o reprezinta si relatia cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS). Medicii de familie si spitalele „sunt dependenti de relatia cu Casa. Nu exista un alt tip de plata pentru ei. Sunt fragili si dependenti de noi”, declara in urma cu trei luni Cristian Celea, directorul general al CNAS [vezi declaratia]. Declaratia a fost facuta in conditiile in care platile Casei au intarziat in aproape toata tara.

Banii de la Casa sunt extrem de importanti in cazul spitalelor. „Contractul de furnizare de servicii medicale al spitalului public cu casa de asigurari sociale de sanatate reprezinta sursa principala a veniturilor in cadrul bugetului de venituri si cheltuieli”, se arata in Legea privind reforma in domeniul sanatatii (http://www.i-medic.ro/legislatie/spitalele-%E2%80%93-extras-din-legea-privind-reforma-domeniul-sanatatii/capitolul-iv-finantarea-spitalelor).

Tot legea spune ca „spitalele publice primesc, in completare, sume de la bugetul de stat sau de la bugetele locale”. Insa in contextul crizei economice din Romania, toti acesti bani pot sta sub semnul intrebarii.

2. Farmaciile

Farmaciile din Romania se confrunta, in parte, cu aceleasi probleme ca si spitalele. Criza financiara, subfinantarea si intarzierile platilor de la CNAS sunt pericole carora trebuie sa le faca fata. Iar efectele se simt in lant, de la distribuitori la pacient. In cazul retetelor compensate, banii se obtin uneori cu dificultate de la sistemul asigurarilor de sanatate [detalii]; de aici, intervin datorii catre distribuitorii cu care lucreaza si probleme de cash-flow.

La mijlocul anului, presedintele Colegiului Farmacistilor din Romania, Dumitru Lupuleasa, declara pentru HotNews.ro ca „farmaciile isi platesc datoriile catre distribuitori ceva mai greu, pentru ca si dinspre Casa de Sanatate banii vin mai greu”.

Despre numeroase disfunctionalitati in sectorul farmaceutic si o posibila criza pe piata medicamentelor vorbeste si Societatea Academica din Romania (http://www.sar.org.ro/), prin raportul „Sfarsitul Medicamentelor?„, publicat in octombrie a.c.

SAR argumenteaza ca nu atat evolutia pietei globale sau costul in crestere pentru cercetarea-dezvoltarea de medicamente impovareaza bugetul sanatatii, care anul acesta a primit 3,2% din PIB, ci vechile deficiente de sistem, deciziile opace si intempestive in stabilirea preturilor si alocarea distorsionata a fondurilor.

O alta problema poate reprezenta si promovarea celui mai mic pret. Alaturi de inghetarea ratei de schimb folosita la calculul pretului (la un nivel cu aproximativ 5% sub cursul mediu BNR), aceasta are un efect negativ asupra asigurarii pietii locale cu medicamente.

Preturile ar putea ajunge, in realitate, sub minimul Uniunii Europene, conform legii, avertizeaza Asociatia Romana a Producatorilor Internationali de Medicamente, in fundamentarea pozitiei [fundamentare].

Potrivit companiei de cercetare Cegedim, Romania se afla pe ultimul loc in Uniunea Europeana in ceea ce priveste cheltuielile totale (publice si private) in 2008 – cu 473 de dolari per capita, si pe unul dintre ultimele locuri din Europa, depasind doar Ucraina si Belarus.

Pe scurt, probleme sistemului sanitar din Romania, potrivit SAR:

• subfinantarea cronica
• cheltuielile publice cu sanatatea (4,2% din PIB in 2008) reprezinta jumatate din cat se cheltuieste in UE-15 (7,3% din PIB)
• cheltuielile pe medicamente, pe cap de locuitor: 100 de euro pe cap de locuitor, in Romania, fata de media UE de 430 de euro.
• accesul la medicamente, diferenta existenta in mediul rural/urban, saraci/bogati.
• cheltuiala cu medicamentele compensate reprezinta sub 10% din consumul de resurse publice
• Romania a rezervat anul acesta cel mai mic buget sanatatii, din ultimii 9 ani: 3,2% din PIB. Ceea ce inseamna cu aproximativ 30% mai putin fata de anul trecut.

In acest context, oficialii din domeniu se intreaba care va fi prioritatea autoritatilor, in ceea ce priveste alocarea fondurilor: medicamentele sau serviciile medicale? [vezi si Dezbatere SAR]

Tot acum, a fost lansata o initiativa cetateneasca care cere alocarea a 6% din PIB pentru sanatate. [detalii]

Este vorba despre un proiect de lege, promovat prin intiativa cetateaneasca (200.000 semnaturi), si care propune aproape dublarea sumei alocate anul acesta sanatatii.