Boala care face ravagii în Cipru: 300.000 de pisici au murit în șase luni / Ce este PIF și cum se transmite

O mutaţie a coronavirusului felin face ravagii în ţara insulară mediteraneană Cipru, apărătorii drepturilor animalelor îndemnând autorităţile guvernamentale să ia măsuri pentru a stopa epidemia, relatează marţi AFP, citat de Agerpres.

Un pisoi de şase luni, pe nume Baby, a fost adus recent la o clinică veterinară din capitala Nicosia. El a fost diagnosticat cu peritonită infecţioasă felină (PIF). Acest virus „provine dintr-o mutaţie a coronavirusului intestinal prezent la 90% dintre pisici”, care este „foarte contagioasă” de la un animal la altul, dar care nu se transmite la om, după cum a explicat medicul veterinar Kostis Larkou.

Animalele infectate cu PIF prezintă simptome diverse: febră, umflarea abdomenului, slăbiciune şi uneori chiar agresivitate.

Potrivit specialiştilor, populaţia de feline, alcătuită în cea mai mare parte din pisici fără stăpân, ar depăşi numărul locuitorilor de pe insulă, estimat la puţin peste un milion.

Cipru şi pisicile sale au o poveste veche: osemintele unuia dintre aceste animale descoperite lângă rămăşiţele umane dintr-un mormânt vechi de peste 9.000 de ani reprezintă cea mai veche dovadă a domesticirii pisicii.

Piaţa neagră

Dinos Ayiomamitis, preşedintele organizaţiei Cats PAWS Cyprus şi vicepreşedintele „Cyprus Voice for Animals (CVA), estimează că cel puţin 300.000 de pisici au murit deja din cauza acestei boli în ultimele şase luni.

De 25 de ani, el hrăneşte în jur de 60 de feline care trăiesc într-un cimitir din Nicosia. „Colonia merge bine, dar suntem îngrijoraţi pentru că dacă doar una se infectează vor urma şi celelalte”, a declarat pensionarul de 70 de ani, lângă pisicile care sar pe pietrele de mormânt.

PIF afectează mai multe oraşe importante din Cipru, ţară membră a Uniunii Europene divizată de la invadarea regiunii nordice de către Turcia, în 1974.

Această epizootie ar afecta şi ţările vecine precum Liban, Israel şi Turcia, însă, în lipsa unor studii, „nimic nu ne permite să o confirmăm”, a declarat Demetris Epaminondas, vicepreşedintele Pancyprian Veterinary Association, care reuneşte profesionişti locali din acest domeniu.

Oficial, doar 107 cazuri au fost identificate în partea sudică a insulei, potrivit serviciilor veterinare ale Ministerului Agriculturii. Un număr care nu reflectă realitatea, mai mulţi practicieni subliniind dificultatea de a diagnostica boala şi lipsa resurselor pentru a realiza acest lucru. În plus, atunci când sunt bolnave, pisicile au tendinţa de a se izola şi de a muri în solitudine. Mai multe persoane care hrăneau pisici au declarat pentru AFP că multe dintre pisici au dispărut şi au fost găsite foarte puţine cadavre.

Pentru a stopa acest focar, au fost luate în considerare două opţiuni: utilizarea unui medicament aprobat pentru coronavirusul uman în India, molnupiravir, şi a unui medicament antiviral veterinar aprobat în Anglia, numit GS-441524.

Doar importul de GS a fost autorizat în Cipru, însă este supus unor restricţii, iar preţul său, prohibitiv, poate varia între 3.000 şi 7.000 de euro pe pisică, potrivit AFP. Rezultatul: nu există un stoc de medicamente pe insulă.

Unii trebuie apoi să recurgă la metode clandestine. „Ne cumpărăm medicamentele de pe piaţa neagră online sau de pe grupuri de Facebook. Ne păstrăm furnizorii secreţi pentru a putea continua să avem grijă de animalele noastre”, a spus o femeie cipriotă care a vorbit sub protecţia anonimatului de teamă că ar putea avea probleme.

„Insula pisicilor moarte”

De mai multe săptămâni, Epaminondas încearcă să convingă guvernul să autorizeze molnupiravir, un tratament care ar costa în jur de 200 de euro pe pisică.

Contactat de AFP, Ministerul Agriculturii a dat asigurări că analizează „posibilele mijloace pentru rezolvarea problemei” prin „diverse preparate terapeutice disponibile pe piaţa Uniunii Europene”.

Vasiliki Mani, o cipriotă în vârstă de 38 de ani, membră a mai multor asociaţii pentru apărarea drepturilor animalelor, solicită o soluţie rapidă. În ianuarie, ea a tratat două pisici fără stăpân care au contractat PIF, iar tratamentul a costat-o 3.600 de euro. „Mi-am cheltuit toate economiile”, a spus voluntara, adăugând că animalele din Cipru au fost tratate cu „neglijenţă şi cruzime”.

În cazul în care PIF continuă să sufere mutaţii, „Insula pisicilor” va deveni „Insula pisicilor moarte”, a avertizat ea.

Ce este peritonita infecțioasă felină (PIF) și ce simptome are

Peritonita infecțioasă felină (PIF) este o boală fatală, care afectează atât pisicile adulte, cât și pui și este cauzată de un virus comun, numit coronavirus felin.

Coronavirusul felin este un virus care infectează pisicile prin contactul cu fecalele infectate.

Există două tipuri principale de coronavirus felin: coronavirusul enteric și coronavirusul care provoacă PIF, potrivit royalcanin.com.

Coronavirus „enteric” este, în principal, limitat la intestine. Acesta se înmulțește în intestin și poate provoca diaree.

Coronavirusul care provoacă PIF este, în prezent, considerat o formă mutantă a coronavirusului enteric. Oamenii de știință nu înțeleg încă modul în care coronavirusul relativ benign se transformă în tulpina mortală PIF.

Pisicile afectate de PIF pot prezenta lichid în cavitatea toracică sau abdomen. De asemenea, pot prezenta excrescențe nodulare (granuloame) pe organele interne .

Simptomele unei pisici care suferă de PIF sunt febră, vărsături, pierderea apetitului, diaree sau convulsii.