Bocus Sovieticus: Cinismul unui guvern rupt de valorile antreprenoriale

Haosul iscat la plata contributiilor sociale pentru drepturile de autor si PFA-uri e ca un turnesol pentru tarele Guvernului Boc. In doua zile, mii de cetateni romani cu profesii liberale, care voiau sa plateasca taxe, au fost umiliti de birocratia infernala intinsa din Palatul Victoria pina la ultimul ghiseu din Tecuci. Iar reactia premierului Boc, presupus om de dreapta, a demonstrat un cinism desavirsit. Boc s-a comportat ca seful unui sovhoz din Siberia, unde muncitorii sint trimisi dimineata sa sape o groapa si dupa-amiaza s-o umple la loc, numai sa nu stea degeaba.

Principalele tare ale sistemului scoase la iveala de haosul DRA si PFA:

– Incompetenta: Guvernul si institutiile implicate (Casa National de Pensii, Casa de Asigurari de Sanatate si Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca) au avut nevoie de doua luni pentru a pune la dispozitia contribuabililor informatiile necesare pentru a face plati (vorbim aici de ordonanta de urgenta, normele de aplicare si, finalmente, formularele).

Nici pina acum nu stim insa daca formularele trebuie depuse lunar sau semestrial (ministrul zice una, legislatia zice alta)

– Incapacitate de comunicare. Timp de aproape doua luni mii de angajati, angajatori si consultanti fiscali au smuls cu clestele detalii despre aplicarea noii legislatii. Iar cind autoritatile au inceput sa vorbeasca, fiecare avea propria versiune. Haosul a fost garantat

– Legiferare ambigua. Este una dintre tarele specifice statelor in tranzitie. Legile sint facute ambigue tocmai pentru a lasa loc pentru tirguiala si, in final, pentru coruptie. Exemplul cel mai la indemina este prevederea legata de plata contributiilor la Sanatate de catre cei care au, pe linga drepturi de autor, si carte de munca. Consultantii fiscali incearca si acum sa obtina o declaratie scrisa de la autoritati cu un raspuns clar, dupa ce declaratiile succesive s-au batut cap in cap.

– Rezistenta la schimbare a birocratiei si incapacitatea de reforma. Legislatia si punerea in practica au fost coordonate de Ministerul Muncii si seful sau, Mihai Seitan. Birocrat innascut, om al sistemului, Seitan a girat implementarea defectuoasa a legislatiei. Totul a culminat cu procesarea manuala a datelor, functionarii de la ghiseu invocind lipsa unui soft specializat. Functionarii au incercat – firesc – sa se autovictimizeze, sustinind ca taierile de personal au afectat negativ activitatea institutiilor. O enormitate, avind in vedere cit de usor e sa deschizi un fisier excel in care sa scrii infinit mai repede decit cu plaivazul pe hirtie.

– Invalidarea povestilor de sute de milioane de euro cu softurile absolut necesare institutiilor. Romania a cheltuit, doar in perioada 200-2008, peste 6 miliarde de euro pentru softuri. Si, o spune un secretar de stat, aceste softuri sint deseori inutile! Asa se face ca sutele de mii de contribuabili cu DDA sau PFA sint pusi pe drumuri lunar in loc sa poata face declaratiile online.

– Dispretul fata de initiativa antreprenoriala. Persoanele platite pe drepturi de auto sau PFA-urile reprezinta o parte insemnata din nucleul romanilor cu spirit antreprenorial. Vorbim de ziaristi free-lanceri, de actori, de artisti, de consultanti sau de mici intreprinzatori care sustin o familie. Punerea lor pe drumuri in fiecare luna pentru completarea unor formulare imbecile nu face decit sa le scada productivitatea si sa creasca dispretul si neincrederea fata de un stat incapabil sa-si ocroteasca cetatenii. Si, atentie! asta se intimpla sub o guvernare de dreapta.

Iar declaratiile de azi (miercuri, 25 august – ultima zi de depunere a declaratiilor), nu fac decit sa intareasca senzatia ca Emil Boc, Mihai Seitan si Sebastian Vladescu gindesc precum paznicii lui Ivan Denisovici, eroul lui Soljenitin: oamenilor trebuie sa le dai de indeplinit cit mai multe sarcini absurde pentru a-i impiedica sa gindeasca si, in final, sa se razvrateasca.

PS: Sa nu intelegeti ca ma opun platii de contributii de catre cei care obtin venituri din DDA. Este o masura cu logica economica, luata intr-un moment discutabil.