Bombardament cu racheta hipersonică Oreșnik, solicitat drept răzbunare după masivul atac cu drone al Ucrainei. „Mai bine chiar mai multe”
Rusia ar trebui să atace Ucraina folosind racheta balistică cu rază intermediară de acțiune Oreșnik, a afirmat marți Andrei Kartapolov, șeful Comisiei pentru apărare din cadrul Dumei de Stat a Rusiei, potrivit The Kyiv Independent.
Apelul acestuia pentru desfășurarea unui bombardament cu acest tip de rachetă vine ca răspuns la ceea ce pare a fi cel mai mare atac ucrainean cu drone desfășurat de la începutul războiului.
„Decizia îi aparține comandantului-șef suprem (președintele rus Vladimir Putin, n.r.), dar cred că nu ar fi nerezonabil (să lansăm Oreșnik), mai bine chiar mai multe”, a declarat Kartapolov, citat de agenția rusă de presă de stat TASS.
Afirmațiile lui Kartapolov vin după ce Ministerul rus al Apărării a anunțat că apărarea sa antiaeriană a doborât 337 de drone deasupra mai multor regiuni în acest atac, cel mai amplu efectuat de vreuna dintre cele două tabere de la începutul războiului provocat de invazia rusă în Ucraina. Conform ministerului, 74 din cele 337 de drone ar fi fost doborâte în apropiere de Moscova.
La rândul lor, forțele aeriene ucrainene au anunțat interceptarea a 79 din cele 126 de drone rusești și a unei rachete balistice Iskander-M lansate în cursul nopții de luni spre marți. Rusia efectuează atacuri zilnice asupra Ucrainei folosind rachete, drone și bombe ghidate, amintește publicația de la Kiev.
Armata rusă a mai lansat o dată racheta hipersonică Oreșnik într-un atac împotriva Ucrainei, bombardând Dnipro în noiembrie 2024, după ce Kievul a folosit cu succes rachete ATACMS furnizate de SUA pentru a lovi o țintă militară de pe teritoriul rus.
Putin a descris atacul cu racheta Oreșnik drept un răspuns la utilizarea de către Ucraina a armelor occidentale cu rază lungă de acțiune pentru atacuri efectuate în interiorul Rusiei.
În timp ce Putin a anunțat planuri pentru producția în masă a rachetelor Oreșnik, un oficial american a declarat pentru The Kyiv Independent că Rusia deține probabil doar un număr mic de astfel de rachete experimentale.
În urma atacului din noiembrie, publicația rusă independentă The Moscow Times a scris că Kremlinul a organizat o campanie mediatică în jurul atacului, citând oficiali ruși care au declarat că respectiva campanie a fost concepută pentru a intimida Occidentul și pentru a descuraja livrările viitoare de arme către Ucraina.
Armata ucraineană susține că a lovit o rafinărie la Moscova, în cadrul masivului atac cu drone
Armata ucraineană afirmă că a lovit o rafinărie în atacul major cu drone efectuat marți asupra regiunii capitalei ruse Moscova, soldat cu cel puțin trei morți în rândul civililor, atac prin care Ucraina încearcă să determine Rusia să accepte un armistițiu aerian, însă Kremlinul consideră că salva de drone lansată asupra Moscovei riscă mai degrabă să torpileze eforturile de inițiere a negocierilor de pace, au relatat anterior agențiile EFE și Agerpres.
Conform Statului Major ucrainean, la Rafinăria de Petrol a Moscovei s-au produs ceea ce acesta descrie drept „impacturi”, nefiind clar dacă drone au lovit direct rafinăria sau dacă acolo au căzut doar resturi de drone doborâte de antiaeriana rusă.
Tot conform Statului Major ucrainean, a fost lovită și o fabrică din regiunea rusă Oriol, care furnizează asistență tehnologică pentru conducta petrolieră Drujba.
Cel puțin trei persoane au murit în urma atacului ucrainean cu drone, aceste victime fiind angajați ai unei companii din localitatea Domodedovo, la circa 30 de kilometri sud de Moscova. S-au înregistrat de asemenea cel puțin 18 răniți, potrivit armatei ucrainene victimele și pagubele rezultând în urma doborârii dronelor de către antiaeriana rusă.
Atacul cu drone, considerat de Rusia un risc pentru negocierile de pace
Acest atac major survine în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski încearcă să obțină un armistițiu aerian cu Rusia, în care ambele tabere să se angajeze că nu vor mai ataca ariergarda inamică folosind arme cu rază lungă de acțiune, respectiv rachete, drone sau bombe glisante.
Solicitarea lui Zelenski survine după ce armatei ucrainene i-a fost limitată capacitatea de a folosi astfel de arme în urma suspendării ajutorului militar american, inclusiv transferul de informații ce permiteau coordonarea atacurilor contra țintelor rusești.
Însă Kremlinul consideră că acest atac ucrainean riscă mai degrabă să torpileze progresele către negocieri de pace, în timp ce tot marți se întâlnesc în Arabia Saudită delegații conduse de șefii diplomațiilor americană și ucraineană, Marco Rubio și Andrii Sîbiga, pentru a aborda mijloacele de a pune capăt războiului ruso-ucrainean.
„Deocamdată, nu există negocieri, așadar nu există nimic ce poate fi dinamitat. Dar (atacul ucrainean) poate provoca pagube notabile actualei tendințe” de inițiere a negocierilor, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a respins săptămâna trecută armistițiul aerian cerut de Zelenski, precum și trimiterea de trupe europene de menținere a păcii în Ucraina, cerută tot de președintele ucrainean și sprijinită de Franța și Marea Britanie.
Urmăriți cele mai recente evoluții ale războiului din Ucraina LIVETEXT pe HotNews.ro
INTERVIURILE HotNews.ro