Brexit: Ce scenarii sunt posibile, după ce UE a respins cererile lui Boris Johnson

După ce negociatorul Uniunii Europene a respins cererea noului premier britanic Boris Johnson de elaborare a unui nou acord pentru Brexit, fără controversata dispoziție legată de „plasa de siguranță”, trei scenarii sunt avute în vedere. Iată-le mai jos, așa cum au fost creionate de agenția internațională de presă AFP.

• UE cedează în fața lui Boris Johnson

Liderii UE acceptă în cele din urmă un nou acord de retragere fără faimoasa „plasă de securitate” destinată evitării revenirii controalelor la granița dintre Irlanda de Nord și vecina sa Irlanda, după Brexit.

Acest scenariu, care ar permite evitarea unor temute consecințe economice în cazul unui divorț brutal, pare totuși puțin probabil. Liderii UE au repetat că nu intenționează să redeschidă acordul pentru Brexit încheiat după negocieri dure. Negociatorul UE Michel Barnier a apreciat joi drept „inacceptabilă” propunerea lui Boris Johnson de a elimina plasa de siguranță.

În plus, prin acordarea unor concesii prea mari pentru Marea Britanie, liderii UE riscă să creeze un precedent care ar putea tenta alți eurosceptici de pe continent, ceea ce încearcă să evite cu orice preț.

• Brexit fără acord

Cele două tabere nu ajung la o înțelegere și Regatul Unit iese din UE fără un acord de retragere, un scenariu față de care Boris Johnson se declară pregătit: acesta a afirmat că dorește să părăsească UE cu orice preț în 31 octombrie, după ce scadența Brexitului a fost deja amânată de două ori.

„Regatul Unit este mai bine pregătit pentru această situație decât cred mulți”, a afirmat joi Johnson, care dorește o accelerare a pregătirilor. Noul premier i-a cerut lui Michael Gove, mâna sa dreaptă în guvern, să facă din pregătirea unui „no deal” o „prioritate absolută”.

O „absență a acordului nu va fi niciodată alegerea UE, dar trebuie cu toții să fim pregătiți pentru toate scenariile”, a subliniat la rândul său Michel Barnier.

Parlamentul britanic este însă, în majoritate, ostil unei ieșiri fără acord. Pentru a impune acest „no deal”, Boris Johnson ar putea decide suspendarea Parlamentului, împiedicând deputații să se pronunțe. O astfel de inițiativă riscă însă să creeze o criză politică.

În acest scenariu se pune întrebarea legată de plata celor 39 de miliarde de lire (45,5 miliarde euro) pe care Londra trebuie să le plătească UE pentru angajamentele cu partenerii săi în vigoare în momentul plecării. În cazul unui „no deal”, acești bani ar fi „disponibili” pentru a „ajuta la gestionarea eventualelor consecințe” legate de această ieșire brutală, a afirmat Johnson.

Acesta s-ar expune însă, în acest caz, la represalii. La începutul lui iunie, anturajul președintelui francez Emmanuel Macron a avertizat că „nerespectarea obligațiilor de plată înseamnă nerespectarea unui angajament internațional echivalent cu o încetare de plăți legată de datoria suverană, cu consecințele care se cunosc”.

• Al doilea referendum sau alegeri anticipate

Jeremy Corbyn, liderul Laburiștilor, principalul partid de opoziție, dorește ca britanicii să se poată exprima în cadrul unui „vot public” asupra Brexitului sau în alegeri parlamentare anticipate.

Un astfel de scrutin ar putea fi organizat în urma votării unei moțiuni de cenzură depusă de laburiști, care spun că așteaptă cel mai bun moment pentru a acționa. În condițiile în care vacanța parlamentară a început joi seara, opoziția nu va putea lansa o astfel de moțiune decât la începutul lui septembrie.

Alegeri ar putea fi convocate și de Boris Johnson, în speranța de întărire a majorității, care este în prezent de doar două voturi, grație aliatului său, micul partid unionist nord-irlandez DUP. Unii comentatori politici notează că guvernul său are aerul unei echipe de campanie.

John Curtice, profesor de politică la universitatea Strathclyde, crede însă că ar fi o „eroare teribilă pentru Tories” să convoace alegeri anticipate, într-o analiză publicată pe site-ul cotidianului conservator The Telegraph, în condițiile în care conservatorii sunt cotați cu doar 25% din intențiile de vot în cele mai recente sondaje.