Bugetul Germaniei 2024, la prima strigare. Proiecții financiare controversate ale ministrului de Finanțe, bugete pe față și din umbră

Ministrul de Finanțe german, Christian Lindner (FDP), a prezentat marți Bundestag-ului proiectul de buget pentru 2024. Proiectul este controversat, iar critica acestuia nu vine doar din partea Opoziției, ci și a Curții Federale de Conturi.

Miniștrii de Finanțe sunt de regulă acuzați de cheltuieli fie excesive, fie insuficiente. Lindner se află în situația paradoxală de a se justifica pentru ambele, „nefiind complet nevinovat“, mai ales pentru cele din urmă, consideră ZDF.de.

Reproșul este că, în calitate de comisar pentru Dezvoltare, mai degrabă a încetinit-o în ultimele luni, acționând ca un strict garant al disciplinei bugetare.

În același timp, însă, povara reală a datoriilor guvernului federal a crescut constant sub comanda sa – prin replasarea diferitelor cheltuieli în așa-numitele active speciale, mai concret „datorii speciale”, după cum a reclamat recent Curtea de Conturi germană.

Potrivit calculelor autorității financiare de la Bonn, adevărata datorie nu sunt cele 16,6 miliarde de euro specificate de guvernul federal – care corespund cu respectarea frânei de îndatorare – ci de peste cinci ori mai mult, adică 85,7 miliarde de euro, dacă se includ „diversele bugete colaterale sau din umbră”.

Fără aceste bugete colaterale, în așa-numitul „buget de bază” propus în actualul proiect vor fi cheltuieli în valoare de 445,7 miliarde de euro, în 2024. Adică cu 30 de miliarde mai puțin decât în 2023, dar cu aproximativ 90 de miliarde de euro mai mult decât în ​​2019, ultimul an înainte de pandemia de Covid19.

Apărarea primește mai mulți bani

Bugetul Apărării este „un copil răsfățat“ al noului proiect de buget, în comparație cu alte ministere, însă una s-a cerut și altceva urmează a se da. Ministrul Boris Pistorius (SPD) a cerut zece miliarde de euro în plus pentru armată.

Cu toate acestea, plusul proiectat nu este de 10, ci doar în jur de 1,7 miliarde euro. Bugetul total al Apărării se va ridica, astfel, la 51,8 miliarde euro.

Din fondul special de 100 de miliarde se vor adăuga încă 19 miliarde de euro, anul viitor. Este însă insuficient pentru a moderniza armata și pentru a atinge obiectivul promis NATO, de a investi 2% din PIB în Apărare, consideră experții de la Institutul ifo, din München.

Împreună cu fondul special, bugetul Apărării reprezintă doar 1,7 % din PIB. Deci ar lipsi 14 miliarde euro. Pentru a atinge formal obiectivul de 2%, se includ cheltuieli conexe ale altor ministere. În plus, costurile cu personalul din Bundeswehr au crescut din cauza acordurilor salariale mai mari.

Cel mai mare buget, pentru muncă și afaceri sociale

Cel mai mare buget de minister îl are Hubertus Heil (SPD), ministrul Muncii și Afacerilor Sociale. Pentru anul viitor sunt prevăzute, intr-o primă discuție, 171,7 miliarde de euro. Este mult, dar relaționat la multele cheltuieli fixe, cu puțin spațiu pentru creativitate.

Numai subvențiile federale pentru asigurările de pensie se ridică la aproape 112 miliarde euro. Dacă se adaugă garanția de bază la pensiile pentru limită de vârstă, invaliditate și pentru mame, doar pentru pensii sunt necesare 127 de miliarde euro.

Al doilea mare bloc de cheltuieli include cheltuielile de stat pentru așa-numitul Cod Social II, care sunt venitul cetățeanului (fostul Hartz IV), plățile pentru cazare, participarea socială, bunăstarea copiilor și tinerilor. În total, 43,6 miliarde euro.

Miliardele rămase sunt destinate promovării incluziunii persoanelor cu dizabilități, compensații sociale, asigurări sociale pentru artiști, asigurarea lucrătorilor calificați și multe altele. Este un buget uriaș, dar realocările majore sunt cu greu posibile.

Economii la Sănătate, în post-pandemie

Ministrul Sănătății, Karl Lauterbach (SPD), trebuie să facă cele mai mari economii față de anul precedent. În termeni procentuali, bugetul său a scăzut cu mai bine de o treime, și nu pentru că sănătatea a devenit brusc mai puțin importantă pentru Coaliția de guvernare. Reducerea se datorează încheierii luptei împotriva pandemiei, care mărise foarte mult bugetul Sănătății.

Planul individual pe minister, în acest an, a fost puțin sub 24,5 miliarde euro, iar în anul viitor se va reduce la 16,2 miliarde euro. Cheltuielile se concentrează pe subvenția federală acordată companiilor statutare de asigurări de sănătate – în valoare de 14,5 miliarde de euro.

De fapt, această sumă trebuia să crească în fiecare an, conform Acordului de Coaliție: „Dinamizăm în mod regulat subvenția federală către sistemul statutar de asigurări de sănătate”, se spune în Acord. Datorită frânei de îndatorare, însă, s-a renunțat la această dinamizare: suma pentru anul viitor corespunde cu cea a anului curent și a anului trecut.

Cu toate acestea, din moment ce costurile asistenței medicale continuă să crească – în Germania, casele de asigurări de sănătate plătesc mult mai multe servicii decât în ​​multe alte țări – totul trebuie compensat printr-o creștere reînnoită a contribuțiilor, după cum a anunțat recent ministrul Sănătății, Karl Lauterbach.

Posibil ping-pong între Merz și Scholz

Mai sus este poziția de pornire a acestei săptămâni axate pe formarea unui proiect definitiv de buget. Punctul culminant este întotdeauna dezbaterea generală, în care există, în mod tradițional, și un schimb de opinii între liderul opoziției și cancelar, în prezent între Friedrich Merz (CDU) și Olaf Scholz (SPD). În plus, politicienii de specialitate dezbat bugetele individuale ale ministerelor, fiecare în parte.

Acestui prim tur în Bundestag (Camera Deputaților) îi va urma primul tur în Bundesrat (organul constituțional al Germaniei), la sfârșitul lunii septembrie. Deliberările din comisia de buget a Bundestagului se extind, la rândul lor, la ședința de soluționare, în care se discută și se votează, în cele din urmă, punctele rămase deschise până la acel moment.

Ședința de soluționare este anul acesta programată pentru 16 noiembrie. Lecturile a 2-a și a 3-a din Bundestag urmează la scurt timp după aceea, înainte ca ultima trecere în Bundesrat să fie programată pe 15 decembrie, chiar la timp înainte de sărbătorile de Crăciun.