Bulgaria interzice publicitatea la jocuri de noroc și pariuri în toată media. Cum arată proiectul de lege de la noi și unde se află

În timp ce în România, proiectul de lege care interzice publicitatea la jocuri de noroc a fost modificat într-o formă diluată, și stă în Camera Deputaților încă de anul trecut, parlamentul bulgar a votat, în unanimitate, legea care interzice complet publicitatea la jocurile de noroc în toate tipurile de mass-media. Legea a fost puternic susținută de opinia publică din Bulgaria, dar a întâmpinat opoziție – nu atât din partea companiilor de pariuri în sine, cât din partea principalelor posturi de televiziune din țară și a mai multor grupuri media online, notează jurnaliștii bulgari. Articol apărut în cadrul proiectului jurnalistic Pulse.

• Proiectul de lege din Bulgaria a fost introdus în urmă cu mai puțin de o săptămână și a fost împins pentru a fi votat în ultima zi a parlamentului. Legea interzice totodată și deschiderea de cazinouri în orașele cu mai puțin de 10.000 de locuitori.
• Posturile naționale de televiziune și mai multe site-uri de știri din Bulgaria au declarat pentru jurnaliștii bulgari că depind în mare măsură de publicitatea care vine de la companiile de pariuri.
• Pentru unele posturi de televiziune private, milioanele provenite din reclamele la pariuri reprezintă aproximativ 20-30% din totalul veniturilor lor din publicitate. Acestea și-au anunțat telespectatorii că oprirea bruscă a acestui flux financiar la mijlocul anului este o lovitură împotriva independenței lor și le amenință schema de programe.
• Ce riscuri aduce însă dependența presei de banii care provin din publicitatea la jocuri de noroc? Și cum arată situația din România, acolo unde mai mulți jurnaliști de la Gazeta Sporturilor și Libertatea au fost dați afară sau au plecat anul trecut după ce au acuzat încercări de amestec în conținutul editorial din partea managementului Ringier pe tema articolelor legate de pariuri.

Proiectul de lege din Bulgaria, care interzice complet publicitatea pentru jocurile de noroc în toate mijloacele de comunicare din țară – televiziune, radio, ziare, precum și online, a fost propus de partidele GERB (PPE) și DPS (Renew Europe), adunând 198 de voturi în favoarea sa, niciun vot împotrivă sau abținere în parlamentul bulgar cu 240 de locuri.

Cum au ajuns casele de pariuri să finanțeze presa bulgară

Jurnaliștii bulgari de la site-ul independent Mediapool.bg și Euractiv.com amintesc că timp de 10 ani partidele au închis ochii la industria jocurilor de noroc care a înflorit în Bulgaria, din 2015, când Vasil Bozhkov, cel mai mare patron de jocuri de noroc din țară, a creat o industrie masivă prin loteriile sale private. În 4-5 ani, sute de mii de oameni au început să răzuiască bilete loto, iar loteriile private au ajuns la o cifră de afaceri anuală de 700 de milioane de euro.

Vasil Bozhkov/Foto: Facebook

La sfârșitul anului 2019, foștii parteneri ai lui Bozhkov, familia Naydenov, proprietarii Efbet, l-au demascat pe omul de afaceri în fața guvernului și a Procuraturii Generale că loteriile private s-au sustras de la plata impozitelor pentru aproximativ 250 de milioane de euro. Imediat a fost lansată o acțiune de amploare împotriva lui Bozhkov de către toate autoritățile de stat din Bulgaria. În 2020, afacerea sa a fost închisă, iar omul de afaceri a fugit în Dubai pentru a se salva de arestare, notează jurnaliștii de la Mediapool.bg. În timp ce se afla încă în Emirate, Bozhkov a fost sancționat pentru corupție de către Departamentul de Trezorerie al SUA.

Dar închiderea afacerii cu jocuri de noroc a lui Bozhkov în 2020 a deschis o nișă pentru mai mulți operatori mai mici de jocuri de noroc online, care în trei ani au devenit cea mai mare sursă de venituri pentru mass-media bulgară. Publicitatea TV pentru jocurile de noroc a crescut semnificativ cu 200-300%.

Numărul dependenților de jocuri de noroc înregistrați oficial în cele 7 milioane de locuitori ai țării a crescut, de asemenea, la 36.000. Sute de noi cazinouri și săli de jocuri de noroc s-au deschis în localitățile din Bulgaria.

Potrivit datelor oficiale pentru 2023, companiile de jocuri de noroc au cheltuit 85 de milioane de euro pentru publicitate în mass-media, cea mai mare parte revenind companiilor bulgare Efbet și Winbet și companiei grecești Betano.

În 2023, publicitatea agresivă a site-urilor de jocuri de noroc a invadat complet televiziunea bulgară în timpul Cupei Mondiale din Qatar, notează Euractiv.

Televiziunile bulgare susțin că va fi afectată independența mass-media

În ciuda opiniei publice puternice în favoarea interdicției, cele mai mari posturi de televiziune din Bulgaria s-au pronunțat împotriva noilor amendamente, acuzând că o astfel de lege ar putea afecta independența mass-media, adăugând că sustenabilitatea financiară a mass-media, inclusiv prin intermediul publicității la jocurile de noroc, este importantă pentru un jurnalism de calitate.

„Am avertizat că adoptarea proiectului de lege într-un termen atât de scurt, fără precedent, și fără discuții cu părțile interesate ar putea amenința grav independența economică a mass-media. Proiectul de lege va avea un impact semnificativ asupra noastră, deoarece interzice complet publicitatea unui întreg sector economic”, a declarat Dirk Gerkens, directorul general al Nova Broadcasting Group (United Media), unul dintre cei doi principali radiodifuzori privați din Bulgaria, pentru Mediapool.bg.

Radiodifuzorii comerciali susțin, pentru jurnaliștii Mediapool, că vor fi privați de venituri anuale uriașe, ceea ce va îngreuna difuzarea evenimentelor sportive majore.

Săptămânalul economic bulgar Capital se întreabă dacă reducerea veniturilor celor mai mari canale TV private are ca scop controlul acestora de către actorii politici.

„Sună prea bine ca să fie adevărat. În primul rând, cele mai mari instituții media din Bulgaria se bazează pe acești bani și, dacă interdicția intră în vigoare imediat, va da peste cap bugetele posturilor de televiziune și ale editorilor din Bulgaria. Adică, vorbim cu siguranță de o lovitură țintită împotriva lor într-o situație electorală”, a declarat Sibina Grigorova, redactor-șef al site-ului Boulevard Bulgaria. Potrivit acesteia, interdicția nu poate fi implementată eficient în spațiul online, motiv pentru care va continua să inunde audiența pe internet, dar va lovi financiar 20 de instituții media.

Jurnaliștii Mediapool notează că „televiziunile și site-urile au devenit prea dependente de publicitatea pentru jocurile de noroc, încasând aproximativ 100 de milioane de euro în 2022 și aproape 80 de milioane de euro în 2023”.

„Libertatea de exprimare, amenințată din interior”

Există și voci din presa bulgară care salută noua lege: „Nu este adecvat ca radiodifuzorii privați să justifice prezența jocurilor de noroc în programele lor pe motive de interes public. Libertatea de exprimare este amenințată, dar este amenințată chiar din interiorul mass-media”, spune Zhanna Popova, profesor asociat la Facultatea de Jurnalism și Comunicare din Sofia.

Reprezentanții Nova TV (United Group) admit că sunt dependenți de operatorii de jocuri de noroc, dar subliniază că „agenda unui post de televiziune nu poate fi determinată de sponsorii și agenții de publicitate, acestea trebuie să fie separate”.

„Am uitat care este misiunea principală a mass-media”, a declarat și Zhanna Popova, profesor asociat la Facultatea de Jurnalism și Comunicare din Sofia, pentru Mediapool.

Ce spune acționarul bulgar care deține și Gazeta Sporturilor în România

Contactat de aceiași jurnaliști, Stilian Shishkov, fondatorul celui mai mare site de știri sportive din Bulgaria, Sportal.bg, și co-proprietar al Gazetei Sporturilor în România, în acționariat cu elvețienii de la Ringier Sports Media Group, nu crede că există vreo modalitate de a restricționa din punct de vedere tehnologic publicitatea pe platforme, rețele sociale, bloguri, podcasturi etc.

Shishkov spune că, prin această interdicție va duce la un dezavantaj al companiilor bulgare pe piața globală, prin pierderea bugetelor de publicitate.

„Acordarea unor condiții mai bune companiilor străine decât entităților locale se numește capitulare în contextul statului și al legii. Companiile străine care vor deveni beneficiare ale contractelor cu operatorii de jocuri de noroc nu vor fi supuse unor sancțiuni în Bulgaria, nu vor plăti taxe, nu vor avea personal angajat”, a adăugat Shishkov.

Shishkov este totodată și fondatorul Bulgarian Association of Gambling, organizație care vrea să creeze o experiență completă pentru „jucător”, aducându-i laolaltă presa și casele de pariuri. Fondatorii și consiliul de administrație al Asociației de Jocuri de Noroc sunt Shishkov, Martin Petrov (mâna sa dreaptă și co-fondator al Sportal.bg și al agenției de publicitate digitală Digital ID) și Miglena Dimitrova, avocat și, potrivit acesteia, terapeut clinic care ținea webinarii finanțate de programul de stat pentru prevenirea dependenței de jocuri de noroc.

Asociația condusă de Shishkov, înființată în 2021, a câștigat în același an un proiect finanțat prin Programul național de activități pentru tineret, conform art. 10 din Legea jocurilor de noroc, de Ministerul Tineretului și Sportului. Programul este finanțat din taxele colectate de la firmele de jocuri de noroc și pariuri, dar a stârnit o serie de scandaluri și acuzații de corupție, conform jurnaliștilor bulgari.

Asociația lui Shishkov a derulat astfel, până în 2022, proiectul cu tema „Prevenirea dependenței de jocuri de noroc în rândul tinerilor”. Un proiect numit „Pariu pe tine, nu pe jocuri de noroc. Nu devii dependent!” pentru care au primit suma de 118.149,40 leva (aproximativ 60.000 de euro). Proiectul de prevenire a dependenței a însemnat construirea unui site dedicat, pagină de Facebook, conținut plătit chiar pe site-ul Sportal.bg, condus de Shishkov, webminarii ținute de avocata-terapeut Miglena Dimitrova, tot pe Sportal.bg.

Același site publică sub categoria News – Sports și Business știri și parteneriate cu firmele de pariuri și jocuri de noroc, încurajându-și cititorii să joace.

Dar fondatorul Sportal.bg este convins că, printr-o astfel de măsură va duce la creșterea sectorului „gri”, iar statul nu va mai putea încasa taxele.

„După cum arată experiența altor piețe europene, restricționarea publicității duce la o creștere a activității site-urilor nelicențiate, ceea ce reduce capacitatea statului de a colecta taxe și impozite din activitățile de jocuri de noroc și de a oferi protecție pentru acești utilizatori”, a declarat Shishkov.

Publicitatea pentru jocuri de noroc în mass-media va fi permisă doar pentru loteria de stat „Bulgarian Sports Totalisator”, care trebuie să își folosească profiturile pentru a finanța sportul bulgar.

După adoptarea legii, companiile de jocuri de noroc vor avea voie să își facă publicitate în aer liber doar pe panouri publicitare la cel puțin 300 de metri de școli, grădinițe, universități, săli de jocuri de noroc, precum și pe instalații și echipamente sportive, cu excepția celor destinate copiilor.

Ce se întâmplă cu reclamele în România

La finalul lunii aprilie, în România, a intrat în vigoare legea care scoate păcănelele, cunoscute și ca slot machines, în afara localităților cu sub 15.000 de locuitori. Hotnews a fost pe Valea Prahovei să vadă cum arată sălile odată cu aplicarea legii. Pe de altă parte noile amendamente nu interzic pariurile, astfel că acele săli care au și pariuri vor rămâne deschise. O altă modificare adoptată pe 9 aprilie prevede micșorarea panourilor publicitare outdoor la jocurile de noroc la 35 de metri pătrați.

Un alt proiect de lege care ar fi trebuit să interzică reclamele la pariuri a fost modificat de senatori, într-o formă mai blândă, ulterior uitat în Camera Deputaților. Se întâmpla în februarie 2023. Forma inițială a proiectul de lege interzicea complet reclamele la jocuri de noroc, inclusiv în mediul online. Proiectul era susținut și printr-o petiție Declic, care a ajuns între timp să fie semnată de aproape 200.000 de oameni.

Senatorii din Comisia Juridică și cea de Cultură au amendat legea propunând o variantă diluată: reclamele la pariuri și jocuri de noroc să fie plasate la TV între orele 23.00 și 06.00 (așa cum prevede legea și în prezent), iar același interval să se păstreze și în cazul transmisiunilor live. Este însă posibilă inserția unui element grafic al brandului de jocuri de noroc, urmat de mesajul „Fii responsabil!”, în timpul transmisiunilor sportive live, indiferent de oră.

Totodată, proiectul interzice ca personalitățile publice culturale, sportive sau persoanele celebre să mai apară în reclame la jocuri de noroc. În acest moment, mai mulți sportivi, de regulă foști mari fotbaliști, dar și unii jurnaliști apar în reclame la pariuri.

În prezent, legea permite ca spoturile la jocuri de noroc și pariuri să fie plasate indiferent de oră, dacă există o transmisie live a unei competiții sportive. Amendamentele propuse au fost votate de PSD, PNL și UDMR.

Proiectul de lege a primit punct de vedere de la Guvern în martie 2024 și urmează să fie supus la vot în Camera Deputaților. Alte șase proiecte de lege privind jocurile de noroc și pariurile sportive așteaptă în Parlament.

În 5 octombrie 2023, ​Guvernul a adoptat ordonanța de urgență care stabilește taxe mai mari pentru industria jocurilor de noroc, interzicerea băuturilor alcoolice în locații, majorarea garanțiilor depuse de companii și obligația operatorilor de a avea sediul social în România.

Ce s-a întâmplat în România. Cazul Gazeta Sporturilor și Libertatea, concedierile de jurnaliști și conexiunile Ringier cu industria pariurilor, într-un raport IPI

În luna aprilie a acestui an, un raport al International Press Institute (IPI), una dintre cele mai importante organizații care apără libertatea presei în lume, analiza ceea ce s-a întâmplat în ultima parte a anului 2023 în România. Atunci mai mulți jurnaliști au fost dați afară sau au demisionat de la Gazeta Sporturilor și Libertatea, după ce au acuzat încercări de presiuni editoriale venite din partea managementului Ringier Sports Media Group pe tema articolelor care se referă la industria de pariuri.

Ringier a negat presiunile, dar în trei luni i-a dat afară pe redactorul-șef al Gazetei, Cătălin Țepelin, pe redactorul-șef adjunct al Gazetei, Dan Udrea, pe coordonatorul editorial al Gazetei și Libertatea, Cătălin Tolontan și pe Iulia Roșu, redactorul-șef adjunct de la Libertatea, adică pe patru dintre jurnaliștii care semnalaseră aceste încercări de amestec în editorial.

Raportul IPI amintește și că ediția de print a Gazetei Sporturilor a fost închisă peste noapte și că mai mulți reporteri de la Libertatea și-au anunțat ulterior plecarea din companie.

În plus, IPI atrage atenția și asupra puterii pe care o are industria pariurilor în România, o industrie estimată la 2,2 miliarde de euro în 2024 și asupra legăturilor pe care co-acționarul Gazetei, Stilian Shishkov, le are cu această industrie.

„La baza scandalului a stat influența industriei de pariuri din România și acuzațiile potrivit cărora un membru al Ringier Sports Management Group ar fi încercat să exercite presiuni asupra jurnaliștilor în ceea ce privește acoperirea industriei jocurilor de noroc. GSP este deținută în proporție de 49% de compania bulgară SMAK MEDIA EOOD. Aceasta este reprezentată de Stilian Shishkov care este directorul general al grupului Ringier Sportal Media Group din Bulgaria și fondatorul organizației bulgare

Association of Gambling, o organizație de lobby a industriei de pariuri”, se arată în raport.

Un alt exemplu pentru relația dintre industria pariurilor și presă amintit de IPI este știrea potrivit căreia „fondatorul Superbet, Sacha Dragic, a cumpărat 40% din acțiunile agenției de știri românești News.ro și a lansat un agregator de știri, informat.ro.”

Au contribuit la acest articol Dan Duca (Hotnews) și jurnalista bulgară freelancer Maria Cheresheva.

–