Bulgarii de la Euroins acuză că perchezițiile din România coincid cu un nou proces la Washington: Despăgubirile totale cerute statului depășesc acum un miliard de euro
Grupul bulgar Eurohold a reacționat miercuri față de perchezițiile împotriva foștilor angajați ai Euroins România, într-un dosar penal vizând falimentarea fostului lider RCA, precizând că acțiunea coincide cu un nou proces demarat împotriva statului român la Curtea din Washington, unde solicită noi despăgubiri de 575 milioane de euro.
„Perchezițiile de astăzi împotriva foștilor angajați Euroins România (EIRO) coincid cu momentul în care Eurohold Bulgaria AD (Eurohold) și Euroins Insurance Group AD (EIG) au intentat o a doua acțiune de arbitraj internațional împotriva statului român la Centrul Internațional pentru Soluționarea Litigiilor Relative cu Investițiile (ICSID) din Washington.
Valoarea despăgubirilor solicitate statului român prin aceasta nouă cerere se ridică la suma de 575 de milioane de euro, iar în plus, și alte entități care au suferit pierderi s-au alăturat cazului pentru procedurile viitoare”, a anunțat grupul bulgar într-un comunicat de presă.
În urmă cu exact o lună, spune grupul bulgar, Centrul internațional pentru soluționarea litigiilor privind investițiile (ICSID / Centrul ICSID) de la Washington a respins cererea guvernului român de a înceta procedurile de arbitraj inițiate de Eurohold Bulgaria AD (Eurohold) și Euroins Insurance Group AD (EIG) cu privire la revocarea licenței Euroins România și declararea insolvenței acesteia de către autoritățile române.
Cu cele două proceduri de arbitraj intentate la Washington, valoarea totală a despăgubirilor solicitate statului român depășește acum 1 miliard de euro, se arată în comunicat.
Bulgarii acuză ASF că a revocat ilegal licența Euroins
„La aproape trei ani de la revocarea ilegală a licenței EIRO, organizată de un grup de înalți funcționari din cadrul ASF, care a dus la falimentul asigurătorului român, au fost adunate dovezi, fapte și cifre irefutabile că acest act al autorității de reglementare din România a încălcat legea și că Euroins România era pe deplin solvabilă la data retragerii licenței de funcționare (17 martie 2023).
Mai mult, toate previziunile speculative privind daunele și costurile uriașe pe care Euroins România ar trebui să le plătească în despăgubiri de asigurare s-au dovedit a fi manipulatoare, ceea ce confirmă în continuare faptul că ЕIRO era solvabilă și bine capitalizată la data la care licența sa a fost revocată, cu încălcarea unui număr de legi și reglementări”, susține Eurohold.
Grupul bulgar susține că „această constatare a fost confirmată la începutul anului 2023 de raportul actuarului profesionist independent angajat de acționari și BERD (un acționar al Euroins Insurance Group) pentru a efectua o evaluare tehnică independentă a EIRO înainte de data la care licența EIRO a fost revocată”.
Orice „dovadă” care ar putea fi găsită trei ani mai târziu n-ar fi acceptată de nicio instanță
Bulgarii mai acuză că perchezițiile făcute miercuri ar fi „un act complet lipsit de sens din punct de vedere juridic”.
„Orice „dovadă” care ar putea fi găsită trei ani mai târziu în locuințele private ale cetățenilor români care au lucrat ca angajați obișnuiți ai Euroins România nu ar fi acceptată de nicio instanță”, susține grupul Eurohold.
Percheziții în cazul falimentului Euroins. Ce acuză procurorii
Procurorii au făcut miercuri 14 percheziţii domiciliare în Bucureşti şi Târgu Mureş, într-un dosar penal vizând falimentarea companiei de asigurări Euroins. Sunt vizați foști șefi ai Euroins România SA, dar şi mai multe firme care au legătură cu acționarii bulgari ai societății, anunță Ministerul Public. Prejudiciul este de peste 4,6 milioane de euro și peste 1,6 miliarde de lei.
„Din cercetări a reieșit faptul că, în perioada 2020 – 2023, factorii decidenți de la nivelul patronatului bulgar (cu rol decizional major) ai unei companii de asigurări, în calitate de administratori scriptici/faptici ai firmei și cu sprijinul unor persoane de la nivelul conducerii superioare/executive, ar fi acționat constant, în exercitarea aceleiași rezoluții infracționale, pentru a decapitaliza societatea în cauză, reducând drastic disponibilitățile bănești și patrimoniul aflat la dispoziția acesteia”, a transmis Poliția Română.
Acuzațiile din dosar sunt de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, gestiune frauduloasă cu consecinţe deosebit de grave, spălare de bani şi prezentarea, cu rea-credinţă de date neadevărate asupra condiţiilor economice sau juridice ale societăţii ori ascunderea, cu rea-credinţă, în tot sau în parte, a unor asemenea date.
Perchezițiile au loc la 10 persoane fizice care au deținut funcții de conducere executivă în cadrul Euroins, precum și sediile unor persoane juridice aflate sub controlul acționarilor bulgari ai societății.
Schema prin care a fost prejudiciată Euroins
Cercetările penale se concentrează pe activitatea desfășurată în intervalul 2017-2023. Procurorii spun că Euroins încasa sume importante de la clienți, însă acestea erau redirecționate către firme afiliate din grupul acționarilor bulgari, în loc să fie folosite pentru plata despăgubirilor datorate.
Factorii decidenți de la nivelul patronatului bulgar al Euroins S.A., alături de persoane din conducerea din România și entități afiliate, sunt acuzați că au „creat, conceput, aplicat și coordonat diverse mecanisme de fraudare a resurselor financiare ale companiei”.
Anchetatorii descriu și un mecanism infracțional prin care compania Euroins România a fost decapitalizată sistematic de acționarii săi bulgari (CAM și BKI). Procurorii spun că Euroins încasa sume importante de la clienți, însă acestea erau redirecționate către entități controlate de acționarii bulgari, în loc să fie folosite pentru obligațiile față de clienți.
Citește și
Anchetatorii mai vorbesc și despre transmiterea de raportări false către ASF, prin care se crea impresia că obligațiile față de asigurați sunt acoperite.
Păgubiții au de recuperat aproape 800 milioane de euro de la Euroins
Lichidatorul judiciar CITR a transmis în luna septembrie către HotNews.ro și situația la zi a sumelor cerute la masa credală de păgubiții Euroins.
„Creanțele înregistrate împotriva Euroins nu sunt cuantificate în mod final, întrucât Fondul de garantare a Asiguraților (FGA) încă gestionează cereri de despăgubiri. Conform tabelului actualizat al creanțelor, în prezent acestea sunt în cuantum de 2.657.934.575,26 de lei creanțe pure și simple respectiv 1.338.834.002,58 de lei creanțe potențiale, aflate sub condiție. Instituția chemată să se pronunțe cu privire la constatările lichidatorului judiciar este tribunalul care este învestit și cu procedura de faliment”, a declarat pentru HotNews.ro Alina Popa, director juridic în cadrul CITR.
Cauzele falimentului Euroins – concluziile CITR
CITR a prezentat în data de 5 aprilie 2024 raportul privind cauzele falimentului Euroins și situația sumelor solicitate de păgubiți la acel moment.
- „Euroins a intrat în faliment din cauza neîndeplinirii indicatorilor de solvabilitate.
- Cauzele pentru care a existat acest dezechilibru sunt multiple, dintre care amintim: structura portofoliului de asigurări concentrat pe RCA – 95,52%, în timp ce media pieței era de 54%, volumul primelor subscrise pe RCA a crescut de la 1 miliard lei în 2017 până la 2,65 miliarde de lei în 2022 și decapitalizarea prin gestionarea defectuoasă a fondurilor”, a declarat atunci Alina Popa, coordonatorul echipei CITR care gestionează falimentul Euroins.
Cauzele principale ale falimentului Euroins, conform lichidatorului judiciar:
- Neîndeplinirea indicatorilor de solvabilitate: Fondurile proprii de care societatea trebuia să dispună pentru acoperirea datoriilor potențiale către toți asigurații, reasiguratorii au fost insuficiente. La 30.09.2022 fondurile proprii necesare pentru acoperirea SCR erau în cuantum de 2.2 miliarde lei iar cele necesare pentru acoperirea MCR erau în cuantum de aproape 1.8 miliarde lei.
- Rezervele de daune au fost sub nivelul adecvat pentru acoperirea potențialelor daune ale asiguraților, rezultat ce reiese și ca urmare a testelor specifice întocmite de Euroins. Ca urmare a inventarierii dosarelor de daună și a dosarelor de litigii privind daunele pretinse, lichidatorul judiciar a constatat o diferență de 1 miliard de lei între evidențele existente la data deschiderii procedurii de faliment și rezultatul inventarului, de la aproximativ 600 de milioane lei la 1,7 miliarde lei.
- Neplata la timp a daunelor: a condus la creșterea exponențială a riscului de declanșare a procedurilor de executare silită, ceea ce a dus la diminuarea patrimoniului societății prin acumularea de cheltuieli suplimentare față de daunele de achitat. Doar sumele cu titlu de penalități sunt de peste 300 milioane de lei, la care se adaugă și cheltuielile de executare;
- Lipsa demersurilor privind recuperarea creanțelor și împrumuturilor acordate.
- Ineficiența recuperării creanțelor din regrese: la data de 31 decembrie 2022, conform evidențelor contabile ale societății, se regăseau sume nerecuperate în cuantum de 15,5 mil. lei. La acestea se adaugă sume nerecuperate din categoria debitori diverși de aproape 60 mil. lei;
- Încheierea contractului cu EIG Re prin care au fost transferate din companie active financiare constând în titluri de valoare, creanțe de recuperat din reasigurări și disponibilități în conturi, în valoare totală de peste 1.5 miliarde lei, contract ce este înaintat spre analiza judecătorului sindic;
- Pierderi rezultate din realizarea plasamentelor: pe perioada 2019-2023, CITR a centralizat valoarea acestora, care se ridică la suma 18,3 mil. lei;
- Pierderi constante înregistrate la nivelul activității de asigurare, pe diferite clase de asigurări, acestea atingând maximul în anul 2022, când pentru RCA au fost înregistrate pierderi de 917,6 milioane lei.
CITR spune că a identificat și fapte care intră sub incidența articolului 268 din Legea Insolvenței pentru care judecătorul sindic poate dispune ca prejudiciul să fie suportat de membrii organelor de conducere și/sau supraveghere din cadrul societății, precum și de orice altă persoană care a contribuit la starea de insolvență a debitorului prin săvârșirea uneia din faptele prevăzute expres de lege.
